Sindicatele şi patronatele se opun concedierilor colective şi vor să participe la negocierea CCM

Cele cinci confederaţii sindicale şi patru confederaţii patronale au semnat documentele cu propunerile de modificare a Codului muncii şi a Codului dialogului social în forma convenită de comun acord, acestea fiind depuse, vineri, la Guvern.

Partenerii sociali nu sunt de acord cu concedierile colective, aceştia ameninţând că dacă Guvernul, care nu a impus desfiinţarea contractelor colective, ci doar a propus acest lucru, va ajunge să desfiinţeze aceste contracte, nu va face decât să scoată toată lumea în stradă.

Reprezentantul Confederaţiei Meridian, Ion Albu, a declarat că Guvernul minte când spune că vrea prin aceste proiecte flexibilizarea forţei de muncă, partenerii sociali neacceptând ca lucrători să fie delegaţi din două în două luni, pentru că această practică va deveni permanentă.

"Nu trebuie lăsată posibilitatea înţelegerii directe între angajat şi angajator, trebuie să existe un contract colectiv de muncă unic la nivel naţional care să facă trimitere la un contract colectiv la nivel de ramură", a spus Albu.

Atât sindicatele cât şi patronatele exclud posibilitatea existenţei a două contracte colective de muncă la nivel naţional, considerând că nu se poate împărţi societatea românească în două.

Vicepreşedintele Confederaţiei "Cartel Alfa", Romulus Niţă, a precizat, referitor la legea negocierilor colective, că există o regulă, şi anume că atât sindicatele, cât şi patronatele au dreptul ca parteneri să negocieze contractele colective de muncă şi va trebui să existe un singur contract colectiv de muncă la nivel naţional pentru a exista o bază minimală de plecare pentru orice salariat român.

Sindicatele şi patronatele au insistat să existe principiul "erga omnes" şi la nivel de ramură, pentru eliminarea concurenţei neloiale.

Atât sindicatele, cât şi patronatele vor să existe contracte pe perioadă nedeterminată, Guvernul propunând contractele pe perioadă determinată, de doi-trei ani, pe motiv că astfel s-ar reduce evaziunea fiscală.

În ceea ce priveşte perioadă de probă la angajare, pe care Guvernul o vrea majorată de la 30 la 45 de zile, sindicatele susţin că aceasta ar crea un caracter de instabilitate a locului de muncă, motiv pentru care nu sunt de acord cu propunerea.

Adrian Izvoreanu, reprezentantul Alianţei Confederaţiilor Patronale din România, a precizat că în Codul muncii a fost amintită posibilitatea ca patronii să intre în grevă, ca ripostă la greva angajaţilor, aceasta fiind o practică în mai multe ţări europene, dar a susţinut că aceasta trebuie dezvoltată într-o lege specială.

Potrivit lui Izvoreanu, greva patronală se referă la reacţia angajatorilor la greva angajaţilor, care urmăreşte conservarea proprietăţii în anumite ramuri, fiind vorba de conservarea unor informaţii. Izvoreanu a explicat că dacă o parte dintre angajaţii unei firme declanşează greva, cei care nu s-au raliat la acest proces vor fi practic forţaţi să-şi întrerupă activitatea deoarece "compania îşi închide porţile".

Partenerii sociali au trimis la Guvern propunerile lor şi aşteaptă să fie invitaţi la o discuţie pe partea tehnică cu specialiştii Executivului.

"Pe Codul muncii sperăm să avem o discuţie în care să ne prezentăm motivaţiile de rigoare, poate exista şi un compromis. Va urma apoi o decizie politică a Guvernului, care va trimite în Parlament proiectele de modificare, iar dacă Executivul va refuza să preia din ideile prezentate de noi, suntem nevoiţi să apelăm la iniţiativa parlamentară, astfel că în Parlament se pot discuta două variante de proiecte", a subliniat Niţă.

Sindicatele au refuzat să anunţe măsuri dure în cazul în care Guvernul nu va lua în seamă propunerile înaintate de ei.

Propunerile sindicatelor şi patronatelor vor fi analizate de premierul Emil Boc până în 26 ianuarie, urmând ca acesta să comunice care dintre punctele cuprinse în documentele partenerilor sociali vor fi luate în calcul.

Ministerul Muncii are deja noi propuneri la proiectul de act normativ privind modificarea Codului muncii aflat în dezbatere publică din decembrie 2010. Printre noile propuneri pe care Ministerul Muncii le aduce proiectului de modificare a Codului muncii este şi cea referitoare la sarcina probei în conflictele de muncă. Astfel, în ultima variantă a proiectului de modificare a Codului muncii, obţinută de MEDIAFAX, se arată că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului. Ministerul Muncii renunţă astfel la intenţia de a obliga angajatul reclamant să aducă probe în conflictele de muncă şi menţine această dispoziţie în sarcina angajatorului.

Ministrul Muncii, Ioan Botiş, îşi susţine în continuare varianta de modificare a Codului muncii propusă sindicatelor, dar este de acord să modifice documentul dacă Executivul va decide că sunt recomandări de la partenerii sociali care pot fi preluate.

Codul muncii şi proiectele de legi privind dialogul social ar trebuie finalizate până la începutul sesiunii parlamentare, aşa cum solicita, recent, premierul Emil Boc.

Guvernul nu a decis deocamdată dacă îşi va asuma răspunderea în Parlament pe proiectul de modificare a Codului muncii.