ICCJ: HG 735/2010 discriminează beneficiarii pensiilor care nu au depus cereri de recalculare

"Înalta Curte apreciază că este corectă concluzia primei instanţe (Curtea de Apel Cluj-n.r.), în sensul că HG 735/21.10.2010 creează o situaţie discriminatorie prin determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie din perioadele pentru care beneficiarii pensiilor nu au depus cereri de recalculare şi documente doveditoare", notează ICCJ în motivarea deciziei sale din 7 ianuarie, prin care s-a suspendat HG 735.

ICCJ a publicat, vineri, decizia 38, luată în dosarul 1371/33/2010, în date de 7 ianuarie.

Instanţa supremă subliniază faptul că măsura suspendării HG735/2010, dispusă de prima instanţă, se prelungeşte "ope legis" până la soluţionarea
definitivă şi irevocabilă a cauzei având ca obiect anularea acestui act administrativ unilateral cu caracter normativ.

"În plus, se impun a fi amintite şi prevederile art. 14 alin. 4 şi 7 din Legea contenciosului administrativ. Astfel, conform art. 14 alin. 4 din lege, hotărârea prin care se pronunţă suspendarea este executorie de drept; ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, iar recursul nu este suspensiv de executare. Prin urmare, este aplicabil principiul executării hotărârii judecătoreşti în acest domeniu încă de la momentul pronunţării sale.
Pe de altă parte, art. 14 alin. 7 din Legea contenciosului administrativ întăreşte ideea menţionată anterior, întrucât dispune că suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării", explică ICCJ.

În această ordine de idei, mai arată ICCJ, prezintă relevanţă faptul că în materia contenciosului administrativ se aplică unele reguli procedurale specifice, printre care şi cea privind executarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cererile de suspendare.

De altfel, subliniază instanţa supremă, dreptul la executarea actelor jurisdicţionale a devenit în dreptul european cea de-a treia garanţie a procesului echitabil, reglementat de articolul 6, paragraful 1, din Curtea Europeană a Derepturilor Omului (CEDO).

Prin cererea dedusă judecăţii, s-a solicitat suspendarea executării HG 735 din 21.07.2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor (publicată în Monitorul Oficial 527 din 28.07.2010)

ICCJ arată că în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, potrivit legii, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.

"După cum se cunoaşte, suspendarea actelor juridice reprezintă operaţiunea de întrerupere vremelnică a efectelor acestora, ca şi cum actul dispare din circuitul juridic, deşi, formal-juridic, el există. Mai este de observat că suspendarea executării actelor administrative constituie un instrument procedural eficient pus la dispoziţia autorităţii emitente sau a instanţei de judecată în vederea respectării principiului legalităţii: atâta timp cât autoritatea publică
sau judecătorul se află într-un proces de evaluare, din punct de vedere legal, a actului administrativ contestat, este echitabil ca acesta din urmă să nu-şi producă efectele asupra celor vizaţi", explică ICCJ

În plus, arată ICCJ, instituţia juridică analizată trebuie să ofere cetăţeanului o protecţie adecvată împotriva arbitrariului, ceea ce realizează şi Legea 554/2004, modificată.

Legiuitorul naţional a fost obligat să găsească criterii pertinente pentru suspendarea executării actelor administrative până la clarificarea exactă a gradului de conformare a acestora cu normele juridice aplicabile în speţă. Măsura cu caracter provizoriu anterior individualizată determină punerea în balanţă a interesului social cu cel personal, preeminenţa unuia dintre ele fiind subsumată principiului legalităţii.

ICCJ mai notează că a nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea, ceea ce este de neconceput într-o bună ordine juridică, într-un stat de drept şi o democraţie constituţională.

Din acest motiv, suspendarea efectelor actelor administrative reprezintă o situaţie de excepţie, la care judecătorul de contencios administrativ poate să recurgă atunci când sunt îndeplinite condiţiile impuse de Legea 554/2004.

De altfel, în cadrul activităţii de organizare a executării şi de executare în concret a legii, autorităţile publice emit acte juridice cu scopul de a modifica ordinea juridică existentă, folosind prerogative de putere publică, iar actele administrative se adresează persoanelor fizice sau juridice, care au obligaţia punerii lor în executare.

Cert este că trebuie asigurat un anumit echilibru în procesul executării din oficiu a actelor administrative, precum şi anumite garanţii de echitate pentru cetăţeni, întrucât activităţile administrative nu pot fi discreţionare în ceea ce priveşte alegerea formelor de executare, mai spune ICCJ.

Pe cale de consecinţă, administraţia este legată în mod necesar de drept, iar procedura administrativă care vizează executarea din oficiu a actelor administrative nu poate fi lăsată în afara dreptului. În altă ordine de idei, din lecturarea art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004, modificată, rezultă că, pentru a se dispune suspendarea actului administrativ, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unui act administrativ, parcurgerea procedurii
administrative prealabile, prezenţa unui caz bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente.

În speţa de faţă, în mod indiscutabil, HG 735 din 21.07.2010 este un act administrativ unilateral cu caracter normativ, avându-se în vedere conţinutul său, care se referă la metodologia de recalculare a pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul
pensiilor. În raport de cele amintite, HG 735 din 21.07.2010 produce efecte "erga omnes", cu alte cuvinte, se referă la toate persoanele aflate sub incidenţa sa: foştii militari, poliţişti, funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, pentru care se dispune recalcularea pensiilor.

În opinia instanţei supreme, relevant pentru problema aflată în discuţie este şi raportul de subordonare a unei hotărâri de Guvern faţă de legea în aplicarea căreia a fost emisă, potrivit art. 108 alin. 2 din Constituţie.

Aspectele care fundamentează ideea unei îndoieli serioase cu privire la legalitatea actului administrativ solicitat a fi suspendat sunt legate de aparenta încălcare a dispoziţiilor Legii 119/2010, în a cărei aplicare a fost dată HG 735 din 21.07.2010.

"Aşa cum în mod corect a reţinut prima instanţă, la o analiză în aparenţă a Legii 119/2010, se observă că ea nu conţine dispoziţii care să oblige pensionarii să depună cereri de recalculare a pensiei, să solicite şi să depună acte doveditoare privind veniturile realizate sau în temeiul cărora să fie obligaţi să suporte vreo consecinţă, ca urmare a neefectuării de către aceştia a demersurilor prevăzute în actul normativ. La rândul său, nici dispoziţiile Legii 19/2000 nu
impun o asemenea obligaţie, ci se referă doar la posibilitatea beneficiarilor săi de a-şi dovedi, în situaţiile prezentate în reglementare, cu înscrisuri probatorii stagiile de cotizare", notează ICCJ.

îCu toate acestea, continuă Curtea, art. 2 alin. 3 şi 4, art. 6 alin. 2 şi art. 10 alin. 2 din HG 735 din 21.07.2010 obligă pensionarii aflaţi sub incidenţa
sa să solicite documentele necesare recalculării pensiilor şi să depună cererile de recalculare şi actele doveditoare privind veniturile obţinute.

Pe acest aspect, instanţa de control judiciar are în vedere faptul că HG 735/2010 - act administrativ unilateral cu caracter normativ - produce efecte "erga omnes", ca şi sentinţa recurată.

În altă ordine de idei, un argument suplimentar care pledează pentru aparenta nelegalitate a actului administrativ litigios este faptul că, prin sentinţa nr. 443 din 23.11.2010 pronunţată în dosarul 1510/33/2010, Curtea de Apel Cluj - Secţia Comercială, de Contencios Administrativ şi Fiscal a anulat dispoziţiile art. 2 alin. 2, 3, 4, 6 şi 7, ale art. 6 alin. 1, 2 şi 4 şi ale art. 10 alin. 2 din HG 735/2010.

În speţă, este îndeplinită şi condiţia prevenirii pagubei iminente, impusă de art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004.

Paguba iminentă reprezintă prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public. Aşadar, paguba iminentă presupune o anumită urgenţă pentru a opera suspendarea efectelor unui act administrativ.

"Putem aprecia că există urgenţă atunci când executarea actului administrativ aduce o atingere gravă şi imediată unui interes public, situaţiei reclamantului sau intereselor pe care acesta înţelege să le apere. Revine judecătorului de contencios administrativ, investit cu soluţionarea unei cereri de suspendare, să aprecieze în mod concret, având în vedere argumentele prezentate de reclamant, dacă efectele actului aflat în discuţie sunt de natură să justifice urgenţa. Aceasta din urmă poate justifica măsura provizorie a suspendării executării unui act administrativ, fără ca ea să aducă atingere hotărârii judecătoreşti ce urmează a se pronunţa cu privire la cererea de anulare a actului", explică ICCJ.

În speţa de faţă, Înalta Curte apreciază că este corectă concluzia primei instanţe, Curtea de Apel Cluj, care a suspendat HG 735/2010.

În 28 septembrie 2010, Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Cluj a decis suspendarea executării HG 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Suspendarea s-a dispus până la pronunţarea hotărârii de fond privind anularea efectelor HG 735.

Decizia Curţii de la Cluj a fost contestată la ICCJ, care s-a pronunţat irevocabil pe suspendarea HG 735, în 7 ianuarie 2011.