Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoReprezentanţii Guvernului şi cei ai Băncii Mondiale au convenit, marţi, să înceapă aplicarea planului de acţiuni elaborat în urma recomandărilor instituţiei financiare şi care urmăreşte, în principal, simplificarea mediului de afaceri şi reducerea birocraţiei, au declarat surse guvernamentale.
Planul va fi derulat de un grup de lucru, ai cărui membri vor avea asistenţa tehnică a Băncii Mondiale, inclusiv cu experţi străini, au declarat agenţiei MEDIAFAX sursele citate. Grupul de lucru va monitoriza şi viitoarele proiecte de investiţii finanţate de Banca Mondială în România.
Decizia a fost luată în discuţia avută, la Palatul Victoria, de premierul Emil Boc cu Philippe Le Hourerou, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală. La discuţii au participat şi miniştrii Agriculturii, Finanţelor, Educaţiei şi Transporturilor.
"S-a încheiat un ciclu de trei ani pentru care au fost gândite mai multe proiecte finanţate de Banca Mondială, iar instituţia a dorit să afle stadiul acestor proiecte, pentru a pregăti următorul ciclu de trei ani pentru investiţii", au declarat sursele.
Agenţia MEDIAFAX a prezentat, la sfârşitul anului trecut, planul de acţiuni elaborat de Guvern în urma recomandărilor transmise de Banca Mondială.
Documentul relevă că Guvernul va înfiinţa o secţie pentru controlul cartelurilor care afectează concurenţa pe piaţă, va suplimenta ajutoarele de stat pentru investiţii care generează afaceri în activităţi adiacente şi va analiza varianta introducerii managementului privat în companiile din transport monitorizate cu FMI.
Atribuţiile adunării generale a acţionarilor din companiile aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor vor fi revizuite în sensul limitării problemelor pe care acestea trebuie să le avizeze imediat sau asupra cărora au drept de veto faţă de deciziile consiliilor de administraţie. Va fi redus numărul de membri în consiliile de administraţie din aceste companii, iar funcţia de director general (reprezentând conducerea executivă) va fi separată de cea de preşedinte al consiliului de administraţie (conducerea deliberativă), prin modificarea legislaţiei.
Într-un interval mai mic de şase luni vor fi înfiinţate societăţi de transport feroviar de călători de scurt şi lung parcurs, pentru o flexilitate comercială mai mare, iar bugetarea multianuală în baza indicatorilor tehnico-economici va fi extinsă la toate companiile din subordinea Ministerului Transporturilor.
Consiliul Concurenţei se va implica în procedurile de achiziţie/licitaţie, pentru respectarea regulilor de concurenţă, iar în şase luni va fi înfiinţată o "unitate de advocacy" (asistenţă-n.r.) care să emită cel puţin 20 de recomandări pentru descurajarea practicilor anticoncurenţiale până în anul 2012.
Va fi însă înfiinţată şi o "unitate dedicată pentru carteluri", care să iniţieze cel puţin 20 de inspecţii inopinate anual pentru a verifica posibile probleme de concurenţă pe piaţă.
Inspectorii din cadrul Consiliului Concurenţei vor fi remuneraţi la nivelul magistraţilor sau al angajaţilor din Banca Naţională a României, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private ori Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, instituţii care nu intră sub incidenţa Legii salarizării unitare din sectorul public, astfel încât rata fluctuaţiei de personal să scadă sub 5%. În acelaşi timp, o sumă reprezentând 10% din amenzile şi taxele aplicate de Consiliul Concurenţei ar urma să nu mai fie vărsată la bugetul de stat, ci folosită ca fond de premiere pentru inspectori.
Documentul mai relevă că Guvernul va introduce clauze de confidenţialitate şi de neconcurenţă pentru inspectorii Consiliului Concurenţei şi va stabili prin legislaţie o perioadă denumită de "carantină", în care personalul, managerii sau membrii plenului să nu poată părăsi instituţia pentru a ocupa în sectorul privat poziţii direct legate de activităţile în care sunt implicaţi.
În instituţiile publice vor fi desemnate persoane a căror responsabilitate va fi să adune informaţii şi date privind problemele care ar putea afecta concurenţa.
Pentru limitarea deficitului bugetar, Guvernul va menţine dreptul Ministerului Finanţelor de a ajusta unilateral solicitările bugetare ale ministerelor, în cazul în care acestea depăşesc plafoanele bugetare aprobate, iar funcţia ministerului de monitorizare a companiilor de stat va fi întărită.
"Mandatul şi capacitatea Ministerului Finanţelor vor fi extinse în vederea includerii managementului performanţei operatorilor economici cu capital integral sau majoritar de stat", se arată în document.
Planul de acţiune al Guvernului mai relevă că nivelul total al măsurilor de ajutor de stat, exprimat ca procent din PIB, va fi redus progresiv, dar procentul ajutorului de stat acordat pentru obiective orizontale (investiţii care să genereze afaceri în activităţi adiacente -n.r.) va creşte, într-un interval maxim de 18 luni, de la 77%, în 2008, la aproape 90%, în 2013, din totalul ajutoarelor acordate.
Un alt obiectiv al Guvernului, la recomandarea Băncii Mondiale, este reducerea cu 50% a numărului de ordonanţe de urgenţă, dar gradul de prioritate este indicat ca unul "mediu", iar termenul maxim până la care să fie limitat numărul acestor acte normative a fost stabilit la 18 luni.
Alte intenţii enunţate sunt reducerea numărului de proiecte înscrise pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei de guvern (tot într-un interval maxim de 18 luni) şi modificarea legislaţiei în sensul delegării de competenţe de la nivelul Guvernului către ministere în ceea ce priveşte actele administrative şi/sau tehnice (6 luni).
