Patronatele şi sindicatele, nemulţumite că OUG 133/2010 le reduce reprezentativitatea în CA al CNAS

"Partenerii sociali, din care fac parte confederaţiile patronale şi sindicale cu reprezentativitate la nivel naţional, semnatare ale contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional şi a contractelor colective de muncă la nivel de ramură, îşi exprimă dezacordul total faţă de modificarea prevederilor referitoare la componenţa Consiliului de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin reducerea numărului de locuri destinate patronatelor şi sindicatelor reprezentative din România", a anunţat, duminică, Cezar Corâci, preşedinte UGIR-1903.

El a susţinut că prin OUG 133/ 2010 - publicată în Monitorul Oficial - pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii publice, se asigură patronatelor şi sindicatelor reprezentative doar două locuri în Consiliul de administraţie al CNAS, iar reprezentanţilor statului patru locuri. În prevederile legale valabile până la apariţia OUG 133, sindicatele şi patronatele aveau în Consiliul de Administraţie zece locuri, câte cinci fiecare, restul aparţinând administraţiei şi preşedintelui CNAS.

Potrivit liderilor prezenţi, duminică, la conferinţa de presă organizată pe această temă, OUG 133 anulează efortul făcut pentru realizarea sistemului informatic - SIUI - şi pentru controlul scurgerilor frauduloase de bani din contribuţiile la CNAS.

"Banii contribuabililor din România sunt colectaţi într-un fond de asigurări de sănătate şi nu fac parte din bugetul de stat, deci nu intră conform legilor existenţe, până la momentul apariţiei acestei ordonanţe, sub controlul Guvernului, CNAS funcţionând că asigurator care plăteşte asistenţă socială primară către toţi cetăţenii României", a adăugat Corâci.

În opinia reprezentanţilor CONPIROM, CPISC, MERIDIAN, BNS şi Cartel Alfa prezenţi la conferinţa de duminică, conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate funcţionează în sistem tripartit (sindicate - patronate - Guvern) şi societate civilă.

Modificările aduse componenţei Consiliului de administraţie al CNAS asigură tatului controlul absolut asupra unui buget important, cel al Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate şi cheltuirea discreţională a unor resurse financiare constituite prin contribuţie privată.

"Considerăm că această măsură constituie un abuz fără precedent care înlătură pe cei care alimentează prin contribuţiile lor Fondul de sănătate, adică firmele şi salariaţii din România, de la administrarea acestuia. Partenerii sociali consideră ca inacceptabilă politica actualului guvern de a lua decizii importante fără consultarea partenerilor social, patronatele şi sindicatele, în detrimentul celor pe care îi reprezintă şi solicită revenirea asupra măsurilor luate privind componenţa Consiliului de Administraţie al CNAS", au fost de părere reprezentanţii patronatelor şi ai sindicatelor.

Întrebaţi câţi bani câştigau anual din participarea la şedinţele CA al CNAS (ei primeau 20% din salariul de 6.000 lei al preşedintelui - potrivit legii), cei prezenţi au răspuns că problema nu este de natură financiară şi că nu despre acest lucru este vorba. "Noi am cerut premierului să nu ne plătescă niciun leu pentru şedinţă. A spus că nu se poate pentru că aşa prevede legea. Atunci am cerut să ne dea o sumă simbolică, de un leu", a mai spus Corâci.

OUG 133/2010 a redus sporul pentru participarea la şedinţă de la 20 la sută din salariul preşedintelui la 1 la sută.

Potrivit articolului 276, în forma actuală, Consiliul de Administraţie al CNAS se constituie din 7 membri, cu un mandat pe 4 ani, respectiv patru reprezentanţi ai statului, dintre care unul este numit de
Preşedintele României, iar 3 sunt numiţi de primul-ministru, la propunerea ministrului sănătăţii, un membru numit de către confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, un membru numit de către confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional şi un membru numit de primul-ministru, cu consultarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice.