Sesizările privind Legea Educaţiei, discutate în 22 decembrie la Curtea Constituţională

Sesizările au fost formulate, miercuri, pe de o parte de deputaţii PSD şi PNL, iar pe de altă parte, de preşedintele Senatului, Mircea Geoană.

În sesizare, deputaţii PSD şi PNL invocă încălcarea dispoziţiilor articolului 1, alineatele 4 şi 5 din Constituţie, coroborate cu dispoziţiile articolului 61, alineat 1, şi ale articolului 114 din acelaşi act fundamental.

Semnatarii consideră că Legea educaţiei este viciată de neconstituţionalitate în ansamblu, adoptarea acesteia fiind realizată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea răspunderii de către Guvern.

PNL şi PSD afirmă că prin angarea răspunderii Guvernului a fost ocolită procedura de legiferare consacrată de Constituţie, în condiţiţiile în care un proiect similar se află în dezbatere la Senat.

Semnatarii invocă şi faptul că Legea pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea se va aplica din următorul an şcolar, condiţia urgenţei adoptării invocată prin procedura de angajare nesubzistând.

"Nu există, prin urmare, nicio dovadă a vreunui blocaj sau a unei inactivităţi parlamentare, cu referire la proiectul de lege în discuţie. (…) Noi, semnatarii acestei sesizări solicităm Curţii Constituţionale să constate că demersul Guvernului de a-şi angaja răspunderea pentru adoptarea aceleiaşi Legi a Educaţiei Naţionale este neconstituţional, deoarece Deciziile Curţii Constituţionale au putere obligatorie, inclusiv asupra Guvernului şi Parlamentului. De fapt, guvernul doreşte să se substituie în activitatea de legiferare a Parlamentului, fapt inadmisibil, văzând dispoziţiile art. 61 (1) din Constituţie", se arată în sesizarea PSD şi PNL.

Deputaţii opoziţiei invocă mai multe articole din lege care ar încălca prevederile Constituţiei, majoritatea referindu-se la învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, la autonomia universitară, la incompatibilităţile impuse rectorilor şi la modul de reglementare a patrimoniului unităţilor de învăţământ particular şi confesional, despre care semnatarii afirmă că ar institui o naţionalizare.

În sesizarea înaintată de Mircea Geoană, preşedintele Senatului susţine că procedura de adoptare a acesteia a fost neconstituţională.

Preşedintele Senatului acuză faptul că Legea educaţiei naţionale a fost considerată adoptată în pofida faptului că acest proiect de lege a fost restituit Guvernului pe data de 30 noiembrie, în urma deciziei Birourilor Permanente Reunite.

Mircea Geoană invocă şi decizia plenului reuit al Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 14 decembrie 2010, de a considera legea menţionată ca fiind adoptată prin procedura angajării răspunderii, argumentând că astfel legea se plasează în afara oricăror reguli procedurale constituţionale şi regulamentare, iar în mod special să află în afara regulilor constituţionale prevăzute în ceea ce priveşte angajarea răspunderii Guvernului.

Preşedintele Senatului argumentează în sesizarea sa că, prin deciziile sale anterioare, Curtea Constituţională a statuat cât se poate de clar faptul că Guvernul nu poate să folosească procedura angajării răspunderii ori de câtre ori constată că Parlamentul nu dezbate ori nu adoptă un proiect de lege pe cât de repede şi-ar dori acesta, ori când constată că dezbaterile din Legislativ converg către o direcţie nedorită de către Executiv.

În ceea ce priveşte Legea educaţiei aflată în dezbatere parlamentară la Senat, Mircea Geoană subliniază că această lege îşi continuă traseul legislativ, în acest moment actul normativ aflându-se din nou în dezbaterea Comisiei de învăţământ din Senat, unde a fost retrimisă de către plen la propunerea reprezentanţilor Guvernului.