Bugetul CNA pe 2011, de 7,99 milioane de lei, aprobat de Comisiile de Cultură ale Parlamentului

Bugetul pe anul 2011 al CNA - o instituţie finanţată 100% de la bugetul de stat - a fost aprobat de Comisiile reunite de Cultură ale Camerei Deputaţilor şi Senatului cu 15 voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi patru "abţineri".

Prezent la Comisiile de Cultură ale Parlamentului, Răsvan Popescu, preşedintele CNA, a declarat că "fondurile prevăzute în proiectul de buget al CNA pentru anul 2011, respectiv 7.990.000 de lei, reprezintă o reducere de aproximativ 9% faţă de bugetul anului 2010, în condiţiile în care acesta, la rândul lui, a fost redus cu 15% faţă de bugetul anului 2009".

"Prin urmare, fondurile alocate CNA au fost reduse în ultimii doi ani cu 24%", a spus Răsvan Popescu, explicând că, în 2010, bugetul CNA aprobat iniţial, în sumă de 9.342.000 de lei, a fost redus cu 7%. "Bugetul iniţial aprobat la titlul de cheltuieli de personal a pornit din start cu un deficit de 900.000 de lei, deficit ce a fost acoperit prin efectuarea a o mie de zile de concediu fără plată de către întregul personal şi chiar de membri ai Consiliului şi de reorganizarea instituţiei noastre prin disponibilizarea unui număr de 27 de persoane, reprezentând 18% din personal. De asemenea, am fost nevoiţi să închidem patru birouri teritoriale judeţene, fapt care ridică la zece numărul judeţelor fără inspectori audiovizuali şi care sunt acoperite în măsura posibilului din judeţele învecinate", a spus Răsvan Popescu.

Revenind la bugetul pe anul 2011, Răsvan Popescu a spus că, la titlul de cheltuieli de personal, în urma disponibilizărilor efectuate, CNA se poate încadra în limita de 6.927.000 de lei, comunicată de Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile în care legea salarizării pentru anul 2011 nu mai include acordarea primelor de vacanţă, a celui de-al 13-lea salariu şi a orelor suplimentare.

"La titlul «Bunuri şi servicii», proiectul nostru de buget înaintat Ministerului Finanţelor prevedea o creştere de aproximativ 10% faţă de anul 2010, care ar fi acoperit în principal majorarea cotei de TVA şi inflaţia. Vom face totuşi efortul de a ne încadra în suma de 834.000 de lei comunicată de Ministerul Finanţelor, limitându-ne strict la cheltuielile absolut necesare pentru desfăşurarea activităţii, începând cu plata utilităţilor. Facem menţiunea că fondurile insuficiente alocate carburanţilor auto fac dificilă activitatea de inspecţie în teritoriu, capacitatea CNA de a răspunde la sesizări şi de a combate eficient piratarea de programe de către o serie de societăţi de cablu din mediul rural", a mai spus Răsvan Popescu.

"Vom face tot ce depinde de noi pentru a ne încadra în acest buget de austeritate", a mai spus Popescu.

Răspunzând unei întrebări, Răsvan Popescu a spus că amenzile pe care le aplică CNA televiziunilor, radiourilor şi societăţilor de cablu merg direct în bugetul de stat şi nu în bugetul Consiliului. "Noi aducem peste două milioane de lei pe an la bugetul de stat", a explicat Răsvan Popescu.

Senatorul PDL Radu F. Alexandru a spus că va iniţia un proiect legislativ prin care CNA să se autofinanţeze. "Sper că, până la sfârşitul anului viitor, când vom discuta bugetele instuţiilor aflate sub control parlamentar, să treacă prin Parlament o iniţiativă legislativă pe care o voi supune colegilor din ambele comisii privind trecerea CNA pe autofinanţare, în acelaşi sistem, după modelul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Va fi poate un imbold şi un stimul pentru ca activitatea CNA să se apropie de menirea cu care a fost încredinţat", a spus Radu F. Alexandru, după ce a vorbit despre faptul că CNA nu îşi îndeplineşte aşa cum ar trebui rolul şi misiunea.

În schimb, senatorul PSD Georgică Severin a fost de părere că rolul CNA este foarte greu de îndeplinit în condiţiile unui buget care a scăzut mereu în ultimii ani, ajungând în 2011 la sub 8 milioane de lei.

"Urmărind modul în care a evoluat bugetul instituţiilor (TVR, Radioul Public, CNA, Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, n.r.) pe care le discutăm astăzi, pot constata că doar două instituţii au fost super oropsite: Ministerul Culturii, care a scăzut permanent din 2009 şi până acuma, şi CNA, care a scăzut în 2010 şi în 2011 şi scăderile sunt mai mult decât semnificative. Este evident că în aceste condiţii rolul CNA este mult mai greu de îndeplinit", a spus Georgică Severin.

Totodată, senatorul Georgică Severin a spus că Legea audiovizualului stabileşte "foarte clar când este cazul să intervină CNA şi să aplice sancţiuni". "Dacă au fost asemenea situaţii şi nu au fost sancţionate, foarte rău, dar nu cred că este treaba CNA-ului, de exemplu, să intervină pe conţinut. Noi tot criticăm CNA pentru slabul conţinut al televiziunilor, dar nu este treaba CNA, am intra într-o zonă care te duce spre cenzură", a mai spus Georgică Severin.

El a vorbit şi de dezechilibrul între punctele de vedere exprimate de putere şi opoziţie la Televiziunea Română. "Pentru CNA, este foarte greu să funcţioneze cu 7.9990.000 de lei şi dacă tot plătim abonament pentru Televiziunea Română am putea să îi ajutăm (pe cei de la CNA, n.r.), ca banii din amenzi să rămână la ei, asta ar fi într-adevăr o iniţiativă pe care aş susţine-o şi eu", a mai spus Georgică Severin.

Pe de altă parte, deputatul PDL Brânduşa Novac a spus că "CNA trebuie să dea amenzi, dar CNA reuşeşte de foarte multe ori să dea numai sancţiuni, nu amenzile necesare, astfel încât televiziunile să fie corecte".

CNA - o autoritate publică autonomă sub control Parlamentar - are menirea să încurajeze dezvoltarea funcţionării într-un mediu concurenţial a pieţei libere din domeniul audiovizual.

Consiliul Naţional al Audiovizualului are 11 membri. În prezent, Consiliul are următoarea componenţă: Răsvan Popescu - preşedintele CNA, Ioan Onisei - vicepreşedintele Consiliului, Dan Grigore, Gelu Trandafir, Cristina Trepcea, Narcisa Iorga, Christian Mititelu, Mihai Mălaimare, Constantin Duţu şi Attila Szasz - membri ai Consiliului.