Senatorii nu au reuşit, miercuri, să îi valideze pe cei unsprezece judecători aleşi să facă parte din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), după ce dezbaterile în contradictoriu dacă aceştia să fie votaţi in corpore sau fiecare în parte s-au prelungit peste programul de lucru.
Liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, a cerut, după mai multe zeci de minute de discuţii în contradictoriu între senatorii puterii şi cei ai opoziţiei, ca preşedintele de şedinţă, vicepreşedintele Senatului Teodor Meleşcanu (PNL), să supună la vot prelungirea programului de lucru pentru ca Senatul să îşi exprime votul în privinţa celor 11 magistraţi.
El a cerut, de altfel, ca magistraţii să fie votaţi pe rând, şi nu in corpore, pe listă.
Liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, a susţinut că solicitarea liderului PDLca plenul să voteze pe rând magistraţii aleşi pentru a face parte din CSM este o soluţie în afara legii.
În ceea ce priveşte solicitarea acestuia de prelungire a programului de lucru al Senatului după ora 13.00, ora stabilită în programul de lucru iniţial, liberalul a susţinut că acest lucru ar afecta activitatea comisiilor care urmează să dezbată, în cursul după-amiezii, proiectul Legii bugetului pentru anul 2011.
Haşotti a arătat că prelungirea programului de lucru ar face loc doar unei "dezbateri teoretice".
La rândul său, preşedintele Comisiei juridice, Toni Greblă (PSD), a susţinut că, potrivit legii, Senatul poate să dea votul numai pentru întreaga listă de candidaţi.
El a subliniat că senatorii pot avea opţiunea să respingă întreaga listă de candidaţi, Greblă atrăgându-le atenţia colegilor săi că o eventuală invalidare a listei ar însemna reluarea procedurilor de alegere a magistraţilor care să facă parte din CSM şi, astfel, s-ar ajunge la situaţia ca ţara să rămână fără CSM pentru o perioadă de trei ani.
"Prelungim nejustificat această procedură", a susţinut social-democratul.
În urma discuţiilor din plen, liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a cerut o pauză de consultări de cinci minute pentru ca liderii de grupuri să ia o decizie în legătură cu problemele aflate în divergenţă.
Preşedintele de şedinţă, Teodor Meleşcanu, a anunţat, însă, că suspendă şedinţa şi a afirmat, în glumă, că pauza de consultări cerută de Sârbu se poate desfăşura "până la viitoarea şedinţă" de plen.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că există judecători care au considerat că pot avea două mandate la CSM, "ceea ce pune sub semnul întrebării şi legitimitatea CSM şi credibilitatea acestei instituţii".
Traian Băsescu a explicat că există o decizie judecătorească a Tribunalului Bucureşti care invalidează poziţia unuia din judecătorii la doilea mandat. "Doar a unuia din trei, pentru că doar împotriva unuia s-a făcut o reclamaţie", a spus preşedintele.
Băsescu a adăugat că, deşi nu este o hotărâre definitivă, această decizie reprezintă "un argument în plus că oricum s-ar derula lucrurile mai departe, cei trei membri ai CSM care fac al doilea mandat nu au credibilitate şi acest lucru va fi marcat şi de CE în raportul intermediar din iunie şi de justiţia românească".
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că Senatul trebuie să ţină cont, la validarea membrilor CSM, de decizia Tribunalului Bucureşti, care a invalidat un al doilea mandat pentru un judecător, arătând că este o problemă de credibilitate a CSM nerespectarea condiţiei unui singur mandat.
Preşedintele a mai declarat că probabil ar fi necesară adoptarea "preventivă" a unei legi, în regim de urgenţă, care să prelungească mandatul actualului CSM ce se încheie în 12 ianuarie 2011.
Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat Senatului, luni, lista membrilor viitorului CSM, pentru validare, aceştia urmând să fie audiaţi, marţi, de Comisia Juridică a acestei camere a Parlamentului.
În urma scrutinului pentru alegerile CSM din 1 noiembrie, au fost aleşi candidaţi din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: judecător Lidia Bărbulescu - 69 voturi, iar judecător Mircea Bucurel Aron - 62 voturi. Judecătorii aleşi din partea curţilor de apel sunt: judecător Dan Lupaşcu - 461 voturi; judecător Alexandru Şerban - 383 voturi; judecător Nicolae Horaţius Dumbravă - 313 voturi, iar din partea tribunalelor: judecător Adrian Toni Neacşu - 331 voturi.
Din partea judecătoriilor au fost aleşi, după al doilea tur de scrutin din 5 noiembrie, Marius Tudose Badea de la Judecătoria sectorului 3 Bucureşti - 1.144 voturi şi Cristi Vasilică Danileţ de la Judecătoria Oradea - 941. Din primul tur, a fost ales din partea parchetelor de pe lângă curţile de apel procurorul George Bălan - 90 voturi; din partea parchetelor de pe lângă tribunale procurorul Oana Schmidt Haineală - 153, iar din partea parchetelor de pe lângă judecătorii procuror Dan Nicolae Chiujdea - 607 voturi.
Urmare a contestaţiei judecătoarei Dana Gârbovan, de la Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Bucureşti a decis, în 3 decembrie, să anuleze Hotărârile nr. 1/06.08.2010 (în parte) şi nr. 2/24.08.2010 ale Comitetului Electoral Central al Curţii de Apel Bucureşti şi a obligat Curtea de Apel Bucureşti să emită o nouă hotărâre prin care "să modifice Hotărârea nr. 1/06.08.2010 în sensul respingerii candidaturii judecătorului Dan Lupaşcu, pentru alegerea în funcţia de membru al CSM". Sentinţa poate fi atacată cu recurs.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) afirmă că doar hotărârile judecătoreşti irevocabile au putere de lege, nicio autoritate publică neavând căderea de a sugera soluţii de urmat, cât timp se derulează o procedură legală, indiferent în faţa căreia dintre puterile statului aceasta se desfăşoară
"Consiliul Superior al Magistraturii îşi manifestă convingerea că, şi în continuare, principiul legalităţii este singurul reper care guvernează instituţiile statului şi nu afirmaţiile publice care depăşesc spaţiul declaraţiei politice", se arată într-un comunicat de luni al CSM.
Potrivit Consiliului, judecătorii şi procurorii şi-au exprimat prin vot opţiunea electorală şi au dat girul lor candidaţilor care au întrunit cele mai multe voturi.
Candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii a fost validată / invalidată de către filtrele independente de CSM, prevăzute de lege: Comitetele Electorale Locale şi Comitetul Electoral Permanent, însuşi plenul CSM "având atribuţii pe care le-a exercitat cu simţul răspunderii şi al legalităţii".