Deputaţii PSD şi PNL au sesizat Curtea Constituţională, miercuri, pentru Legea educaţiei pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului.
Liderul deputaţilor PSD, Mircea Duşa, a declarat, că opoziţia a depus la Secretariatul Camerei sesizarea către Curtea Constituţională, pentru a respecta şi termenele stabilite de plenul reunit după angajarea răspunderii Guvernului.
În sesizare, deputaţii PSD şi PNL invocă încălcarea dispoziţiilor articolului 1, alineatele 4 şi 5 din Constituţie, coroborate cu dispoziţiile articolului 61, alineat 1, şi ale articolului 114 din acelaşi act fundamental.
Semnatarii consideră că Legea educaţiei este viciată de neconstituţionalitate în ansamblu, adoptarea acesteia fiind realizată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea răspunderii de către Guvern.
PNL şi PSD afirmă că prin angarea răspunderii Guvernului a fost ocolită procedura de legiferare consacrată de Constituţie, în condiţiţiile în care un proiect similar se află în dezbatere la Senat.
Semnatarii invocă şi faptul că Legea pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea se va aplica din următorul an şcolar, condiţia urgenţei adoptării invocată prin procedura de angajare nesubzistând.
"Nu există, prin urmare, nicio dovadă a vreunui blocaj sau a unei inactivităţi parlamentare, cu referire la proiectul de lege în discuţie. (…) Noi, semnatarii acestei sesizări solicităm Curţii Constituţionale să constate că demersul Guvernului de a-şi angaja răspunderea pentru adoptarea aceleiaşi Legi a Educaţiei Naţionale este neconstituţional, deoarece Deciziile Curţii Constituţionale au putere obligatorie, inclusiv asupra Guvernului şi Parlamentului. De fapt, guvernul doreşte să se substituie în activitatea de legiferare a Parlamentului, fapt inadmisibil, văzând dispoziţiile art. 61 (1) din Constituţie", se arată în sesizarea PSD şi PNL.
Deputaţii opoziţiei invocă mai multe articole din lege care ar încălca prevederile Constituţiei, majoritatea referindu-se la învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, la autonomia universitară, la incompatibilităţile impuse rectorilor şi la modul de reglementare a patrimoniului unităţilor de învăţământ particular şi confesional, despre care semnatarii afirmă că ar institui o naţionalizare.