ANRMAP a dat amenzi de aproape 220000 euro pentru nerespectarea procedurilor de achiziţii în spitale

Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a făcut 62 de controale la spitale şi a verificat peste 150 de proceduri de achiziţie publică derulate de unităţile sanitare în ultimii doi ani.

În cadrul controalelor, accentul a fost pus pe procedurile de achiziţie de medicamente, materiale dezinfectante, aparatură, reabilitări şi construcţii la diverse structuri din cadrul spitalelor, se arată într-un raport al ANRMAP.

Potrivit raportului, doar 12 spitale au respectat, în cadrul procedurilor verificate, prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.

În cazul celorlalte 50 de spitale verificate au fost constatate încălcări grave şi mai puţin grave, sancţionate cu 113 avertismente scrise şi amenzi în cuantum de aproximativ 900.000 de lei, aproximativ 220.000 de euro.

ANRMAP a sancţionat Spitalul Municipal din Topliţa cu amenzi în cuantum total de 175.000 de lei, cea mai mare amendă cumulată, pentru încălcarea regulilor de publicitate, aplicarea eronată a negocierii şi indicarea mărcii în caietul de sarcini. Spitalul Municipal din Caracal a primit amenzi totale de 80.000 de lei, pentru divizarea contractelor astfel încât să nu se utilizeze o procedură transparentă de achiziţie publică, Spitalul de Urgenţă Focşani a primit două avertismente scrise, pentru încălcarea regulilor de publicitate prevăzute de lege, iar Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui a fost sancţionat cu două amenzi în valoare totală de 70.000 lei şi şase avertismente scrise, pentru aplicarea nejustificată a procedurii de negociere fără publicare.

Totodată, Spitalul de Urgenţă "Sfântul Spiridon" din Iaşi a fost amendat cu 35.000 de lei, Spitalul General CF Sibiu a primit o amendă de 10.000 de lei şi 11 avertismente, Spitalul CF Craiova - o amendă de 10.000 de lei, iar Spitalul Municipal din Mangalia a fost sancţionat cu amenzi în cuantum de 45.000 de lei şi două avertismente.

Majoritatea rapoartelor de control au fost transmise şi către alte instituţii spre autosesizare şi control aferent ariei de responsabilităţi, respectiv Curtea de Conturi şi IGPR.

Un exemplu în acest sens este Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi, în cazul acestuia raportul fiind trimis la Curtea de Conturi. Spitalul a fost amendat cu 35.000 lei şi a primit două avertismente, după ce au fost constatate contracte cadru de externalizare a serviciilor de analize laborator în valoare de aproximativ două milioane de euro, achiziţii directe eronate, proceduri alese eronat, valoarea contractelor fiind de aproximativ 90.000 euro.

De asemenea, ANRMAP a trimis la Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Investigare a Fraudelor şi la Curtea de Conturi raportul privind neregulile de la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din Capitală, unde au fost sesizate mai multe încălcări grave ale legislaţiei. Din punct de vedere al ANRMAP, sancţiunile date spitalului au fost prescrise, rămânând în analiză dosarul trimis IGPR.

Preşedintele ANRMAP, Cristina Trăilă, spune că pentru a evita situaţii de genul celor prezentate în raport este nevoie de o unitate centralizată pentru achiziţia de produse de larg consum, precum spirt, feşe, seringi, mâncare.

"De asemenea, este necesară desfiinţarea unor unităţi spitaliceşti, întrucât sunt prea multe, iar banii se împrăştie uşor şi astfel se pierd în găuri negre. Este imposibil ca o instituţie a statului să poată verifica în timp real toate spitalele din România ca să poată exista o imagine completă. E nevoie de un audit asupra sistemului sanitar, de profesionalizarea managementului spitalelor, de previzionări clare ale consumului de medicamente şi materiale sanitare, de acorduri-cadru multianuale, astfel încât să se economisească banii, nu să se plăteasca preţuri la nivelul farmaciilor urbane doar pentru că se achiziţionează puţin şi fracţionat. Acum, achiziţiile în spitale sunt haotice", a mai spus preşedintele ANRMAP.

Specialiştii ANRMAP arată, în încheierea raportului, că managementul defectuos, lipsa specialiştilor şi dezinteresul faţă de banul public şi implicit faţă de pacient sunt principalele cauze ale încălcărilor constatate.