Prevederile privind dreptul la grevă, menţinute în proiectul de modificare a Codului Muncii

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, supus dezbaterii publice, menţine prevederile referitoare la dreptul angajaţilor la grevă, proiectul iniţial de modificare, obţinut în 29 noiembrie de MEDIAFAX, abrogând articolele 250 - 253, care fac referire la acest aspect.

Astfel, este păstrată prevederea care asigură salariaţilor dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale, precum şi cea care stabileşte că participarea salariaţilor la grevă este liberă, niciun angajat neputând fi constrâns să participe sau să nu participe la o grevă.

Rămân în vigoare şi articolele care stabilesc că participarea la grevă, precum şi organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezintă o încălcare a obligaţiilor salariaţilor şi nu pot avea drept consecinţă sancţionarea disciplinară a salariaţilor grevişti sau a organizatorilor grevei sau că modul de exercitare a dreptului de grevă, organizarea, declanşarea şi desfăşurarea grevei, procedurile prealabile declanşării grevei, suspendarea şi încetarea grevei, precum şi orice alte aspecte legate de grevă se reglementează prin lege specială.

Proiectul de lege aflat în dezbatere publică prevede abrogarea articolului 287 din Codul Muncii care prevede că "Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare".

Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Codul Muncii mai propune modificări referitoare la revizuirea reglementărilor privind aplicarea clauzei de neconcurenţă, iniţiatorii apreciind că în forma actuală restricţionează dreptul la muncă prin încălcarea prevederilor Constituţiei şi ale principiilor fundamentale instituite chiar prin Codul Muncii, la revizuirea perioadelor de probă instituite pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă.

De asemenea, proiectul de modificare vizează eliminarea interdicţiei privind angajarea succesivă a mai mult de trei persoane pe perioade de probă pentru acelaşi post, instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora, modificarea condiţiilor în care se poate dispune delegarea salariatului, revizuirea cazurilor de încetare de drept a contractului individual de muncă pentru acoperirea anumitor situaţii nereglementate în legislaţia existentă sau modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective.

"Principalele criterii care vor fi avute în vedere în procedura concedierilor colective vor cele de performanţă şi de îndeplinire a obiectivelor şi în subsidiar, pentru departajare vor fi avute în vedere criteriile de natură socială. Criteriile referitoare la evaluarea performanţelor profesionale vor avea prevalenţă", se arată în nota de fundamentare care însoţeşte documentul.

Proiectul de lege elimină şi interdicţia de a face angajări pentru angajatorul care a dispus concedieri colective pe locurile de muncă ale salariaţilor concediaţi timp de 9 luni de la data concedierii acestora, explicând că aceasta reprezintă o limitare angajărilor în perspectivă, limitând atât posibilităţile de dezvoltare ale angajatorului şi reducând numărul de locuri de muncă disponibile pe piaţa muncii.

Proiectul de act normativ modifică şi termenul de preaviz, prevederile care reglementează contractul individual de muncă pe perioadă determinată, cele referitoare la agentul de muncă sau la timpul de lucru, dar şi jurisdicţia muncii în ceea ce priveşte sarcina probei, în sensul revenirii la procedura consacrată în Codul de procedură civilă.

Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Muncii, până în 20 decembrie.