Senatul a adoptat legea pentru punerea în aplicare a Codului civil

Ministerul Justiţiei apreciază că noului Cod civil (Cc) va avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri din România, pentru că include revizuirea reglementării contractelor şi a unor contracte specifice lumii bancare.

Noul Cod civil abordează unitar raporturile obligaţionale, renunţându-se la diviziunea tradiţională în raporturi civile şi raporturi comerciale şi consacrându-se diferenţieri de regim juridic în funcţie de calitatea de profesionist, respectiv non-profesionist, a celor implicaţi în raportul juridic obligaţional, potrivit expunerii de motive a proiectului de Lege pentru punerea in aplicare a Legii 287/2009 privind Cc, publicat pe site-ul MJ.

De asemenea, autorii proiectului apreciază că modificarea fundamentală de concepţie, revizuirea propusă a reglementării contractelor, inclusiv a celor destinate, în special profesioniştilor, includerea în Codul civil a reglementării unor contracte specifice lumii bancare - sunt soluţii legislative ce se preconizează a avea un semnificativ impact pozitiv asupra dezvoltării mediului de afaceri.

"Aplicarea efectivă a acestor soluţii şi în consecinţă influenţa pozitivă a acestora devine posibilă urmare adoptării prezentului proiect, care stabileşte cu claritate condiţiile în care se produce transferul de la un regim juridic la altul", se arată în documentul citat.

În Noul Cod civil s-a modificat radical concepţia de ansamblu asupra materiei, optând - după modelul Codurilor civile italian, elveţian şi olandez - pentru o concepţie monistă de reglementare a raporturilor de drept privat, totalitatea reglementărilor privitoare la persoane, relaţiile de familie şi relaţiile comerciale fiind încorporate în Codul civil.

Diviziunea tradiţională în raporturi civile şi raporturi comerciale nu a mai fost menţinută şi au fost consacrate diferenţieri de regim juridic în funcţie de calitatea de profesionist, respectiv non-profesionist a celor implicaţi în raportul juridic obligaţional.

Fiecare Carte a noului Cod civil aduce elemente de noutate în raport cu reglementarea actuală, adaptând normele civile realităţilor şi tendinţelor legislative reformatoare manifestate în alte sisteme de drept.

De exemplu, în Cartea I, "Despre persoane", au fost regândite regulile generale privind patrimoniul persoanelor fizice şi juridice, menţinându-se divizibilitatea patrimoniului şi consacrându-se posibilitatea constituirii unor mase patrimoniale de afectaţiune in cadrul cărora actele de transfer al bunurilor dintr-o masă în alta fiind calificate ca acte de administrare internă, iar nu de înstrăinare.

Proiectul prevede şi protecţia drepturilor personale nepatrimoniale, fiind expres reglementat dreptul celui vătămat ori ameninţat cu o atingere ilicită adusă personalităţii sale să ceară oricând instanţei interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă ea este iminentă, încetarea încălcării şi interzicerea ei pentru viitor, dacă ea încă durează, constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care ea a creat-o încă subzistă.

Apoi, în Cartea a II-a, "Despre familie", se oferă soţilor, pentru prima dată, posibilitatea de a alege între regimul comunităţii legale, cel al comunităţii convenţionale sau cel al separaţiei de bunuri. Soţii, în timpul regimului comunităţii, bunurile comune pot fi împărţite, în tot sau în parte, prin bună învoială, prin act încheiat în formă autentică notarială sau pe cale judecătorească.

De asemenea, noul Cod civil reglementează, în detaliu, divorţul pe cale administrativă sau prin procedură notarială şi instituie competenţa unei singure instanţe, instanţa de tutelă, pentru aplicarea tuturor măsurilor şi soluţionarea tuturor litigiilor prevăzute de această Carte în sarcina instanţelor judecătoreşti.

"Implementarea acestor noi concepte presupune operarea, în prealabil, a numeroase şi substanţiale modificări instituţionale, dar şi o atentă revizuire a cadrului normativ special ce constituie astăzi izvorul de drept al acestei materii", se mai arată în documentul citat.

Cartea a III-a,"Despre bunuri", conţine elemente de noutate a căror punere în aplicare trebuie atent pregătită. Astfel, proiectul reglementează proprietatea periodică, instituie posibilitatea de dobândire prin uzucapiune tabulară a dreptului de proprietate si a altor drepturi reale, stabilindu-se şi condiţii restrictive de aplicare în ce priveşte uzucapiunea extratabulară, introduce instituţia fiduciei (corespondenta trust-ului în common-law) şi consacră pentru prima dată în dreptul românesc instituţia administrării bunurilor altuia.

În materia cărţii funciare, modificarea este radicală, noul Cod civil instituind caracterul constitutiv al înscrierii constituirilor sau strămutărilor drepturilor reale asupra imobilelor. Această nouă perspectivă are un important impact în plan instituţional şi impune abrogarea sau revizuirea unui număr substanţial de dispoziţii legale care reglementează actualmente acest domeniu.

Cartea a IV-a, "Despre moştenire şi liberalităţi", reglementează, după modelul Codului civil francez şi cel al provinciei Québec, cazurile de nedemnitate absolută şi nedemnitate judiciară, efectele nedemnităţii, precum şi faptul că aceste efecte pot fi înlăturate prin manifestarea expresă a voinţei defunctului. De asemenea, instituţia reprezentării succesorale a fost reformată, permiţându-se reprezentarea nedemnului şi a renunţătorului.

Noul Codul civil a accentuat necesitatea manuscrierii testamentului olograf, a modernizat materia testamentelor privilegiate, a unificat şi simplificat dispoziţiile în materia efectelor legatelor.

Totodată, sancţionând soluţii jurisprudenţiale şi doctrinare române şi franceze sunt consacrate între altele relaxarea interdicţiei substituţiei fideicomisare, reglementarea liberalităţilor reziduale, un sistem unitar şi simplu de calculare a cotităţii disponibile, extinderea, ca regulă, a reducţiunii prin echivalent şi altele.

Cartea a V-a, "Despre obligaţii", aduce modificările în raport cu actuala reglementare, lărgind sfera izvoarelor obligaţiilor, modificarea regimului nulităţii, instituirea posibilităţii de a contracta cu privire la bunuri care, la data încheierii contractului, aparţin unei terţe persoane, strămutarea riscului în contractele translative de proprietate odată cu predarea bunului, reglementarea expresă a impreviziunii şi a denunţării unilaterale ca modalitate de încetare a oricărui tip de contract încheiat pe durată nedeterminată, includerea, în materia răspunderii civile delictuale, a unor soluţii consacrate în doctrină şi jurisprudenţă, extinderea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, modificarea regulilor în materie de executare silită a obligaţiei de a face, introducerea instituţiei preluării de datorie, modernizarea regimului juridic al rezoluţiunii şi rezilierii contractelor sinalagmaice, codificarea unor contracte, includerea bunurilor mobile în domeniul ipotecii, sunt doar câteva dintre elementele reformei în materia obligaţiilor consacrate de Codul civil, elemente ce impun o atentă considerare a aspectelor de drept tranzitoriu.

Noul Cod civil propun soluţii novatoare şi în materia prescripţiei. Astfel, Cartea a VI-a, "Despre prescripţia extinctivă, decăderea şi calculul termenelor", prevede posibilitatea părţilor ca, în limitele şi condiţiile prevăzute de lege, să modifice durata termenelor de prescripţie ori să modifice cursul prescripţiei extinctive. De asemenea, s-au instituit noi cazuri de suspendare a prescripţiei extinctive, de exemplu, în cazul negocierilor purtate în scopul rezolvării pe cale amiabilă a neînţelegerilor dintre părţi sau în cazul necesităţii parcurgerii unei proceduri de conciliere prealabile prevăzute de lege.

Totodată, în materia garanţiilor ipotecare, prescripţia dreptului la acţiune privind creanţa principală nu atrage şi stingerea dreptului la acţiunea ipotecară.

Cartea a VII-a "Dispoziţii de drept internaţional privat", a preluat în noul Cod civil prevederile Legii 105/1992 privind raporturile de drept internaţional privat, prevederi ce au fost însă revizuite pentru a fi puse în acord cu noua concepţie în materia dreptului familiei şi cu instrumentele de drept european şi internaţionale în domeniul dreptului internaţional privat.

De exemplu, se introduce o nouă reglementare ce stabileşte autonomia de voinţă a soţilor, în sensul posibilităţii de a alege, în anumite limite, legea aplicabilă regimului matrimonial şi distinge între efectele personale şi cele patrimoniale generale ale căsătoriei, pe de o parte, şi regimurile matrimoniale propriu-zise, pe de altă parte. De asemenea, au fost reglementate condiţiile în care poate fi recunoscută în România desfacerea căsătoriei prin repudiere sau denunţare unilaterală, necunoscută în dreptul român.

Pentru punerea în aplicare a noilor reglementări şi corelarea cu legislaţia existentă se vor lua o serie de măsuri, arată MJ.

Astfel, proiectul de lege face aplicarea principiului constituţional al neretroactivităţii legii, prevăzând că "actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor".