Guvernul a adoptat proiectul de Lege privind desfiinţarea mai multor instanţe şi parchete

"La propunerea Ministerului Justiţiei, Guvernul României a aprobat, luni, şi va transmite Parlamentului pentru adoptare, un proiect de Lege pentru redistribuirea resurselor umane în sistemul judiciar, în vederea eficientizării activităţii instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, prin desfiinţarea judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă acestea care nu funcţionează sau care au un volum redus de activitate", informează, marţi, MJ.

Proiectul de Lege ţine seama de recomandările Comisiei Europene (CE) cuprinse atât în Raportul din iulie 2010 privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), cât şi în alte rapoarte anterioare ale CE vizând MCV în sensul adoptării de măsuri urgente în vederea echilibrării volumului de muncă al instanţelor şi parchetelor. Gradul de îndeplinire a acestor recomandări va fi evaluat în următorul raport intermediar al CE privind MCV, prognozat a fi dat publicităţii în luna ianuarie 2011.

Proiectul va avea ca efect redistribuirea resurselor financiare, materiale şi umane acolo unde este nevoie, lucru care va conduce la îmbunătăţirea funcţionării instanţelor/parchetelor cu deficit de personal şi eliminarea supraîncărcării. Acest aspect este de natură a asigura premisele unui act de justiţie eficient şi de calitate.

Prin proiect se propune desfiinţarea a nouă judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea care nu funcţionează în prezent (Judecătoriile Bocşa, Cernavodă, Bechet, Băneasa, Comana, Sângeorgiu de Pădure, Scorniceşti, Urlaţi şi Jimbolia); desfiinţarea următoarelor judecătorii şi a parchetelor de pe lângă acestea cu volum mic de activitate: Orăştie, Agnita, Podu Turcului, Rupea, Întorsura Buzăului, Şomcuta Mare, Baia de Aramă, Hârşova, Însurăţei, Murgeni, Pogoanele, Târnăveni, Chişineu Criş, Bozovici, Făget.

Desfiinţarea va fi însoţită de o rearondare a localităţilor din circumscripţia acestora la instanţele, respectiv parchetele cele mai apropiate.

Proiectul prevede, de asemenea, procedura de redistribuire a posturilor, transferul magistraţilor şi a celorlalte categorii de personal şi reglementează situaţia cauzelor aflate pe rolul acestor instanţe.

O primă analiză a posibilităţilor de raţionalizare a instanţelor de judecată din România a fost realizată de Ministerul Justiţiei în perioada ianuarie-mai 2003.

De asemenea, în anul 2006 a fost constituit un nou grup de lucru care a realizat un nou studiu pentru perioada 2005-2007. Concluziile şi propunerile grupului de lucru au fost analizate în şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 8 ianuarie 2007, care a decis "amânarea studiului privind reorganizarea celor 11 instanţe cu volum mic de activitate, în vederea extinderii evaluării şi asupra celorlalte instanţe cu volum mic de activitate, cât şi pentru reevaluarea posibilităţii de redistribuire a judecătorilor".

În raport cu împrejurarea că volumul de activitate la un număr semnificativ de judecătorii şi parchete s-a situat şi se situează, în continuare, sub pragul de 2000 de cauze iar această tendinţă s-a cristalizat, în intervalul 2005 – 2009, luat ca perioadă de referinţă, iar încărcătura de dosare/post de judecător/procuror la această categorie de instanţe şi parchete se află – de asemenea – sub media înregistrată la nivel naţional, s-a apreciat că se impune reluarea studiului privind raţionalizarea instanţelor şi parchetelor cu volum mic de activitate.

În aceste condiţii, prin Ordinul ministrului justiţiei, în luna februarie 2010, a fost constituit un grup de lucru, format din reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca obiectiv analizarea situaţiei instanţelor şi parchetelor cu volum redus de activitate, precum şi a celor care nu funcţionează, în vederea reorganizării acestora.

În cadrul întâlnirilor grupului de lucru constituit prin Ordinul ministrului justiţiei, 535/C/2010 au fost stabilite următoarele etape în procesul de fundamentare a concluziilor şi propunerilor: identificarea instanţelor şi parchetelor care nu funcţionează în vederea desfiinţării; stabilirea unei perioade semnificative pentru analiza evoluţiei volumului de activitate şi a numărului de cauze/post de judecător/procuror la nivelul judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă acestea; stabilirea numărului mediu de cauze/instanţă/parchet şi la nivelul fiecărui grad de jurisdicţie la care se va face raportarea în vederea reorganizării; stabilirea numărului mediu de cauze/post de judecător/procuror, ca indicator de referinţă, prin raportarea mediei numărului de cauze la numărul total de posturi de judecător/procuror; stabilirea altor criterii, complementare, ce urmează a fi avute în vedere în procesul de analiză; identificarea de soluţii posibile în vederea realizării obiectivului de eficientizare a sistemului judiciar.

În realizarea primei etape de activitate, în baza analizei efectuate de membrii grupului de lucru asupra instanţelor şi parchetelor înfiinţate prin diverse acte normative, dar care nu funcţionează în prezent, analiza care a vizat circumscripţiile teritoriale ale acestora sau cele preconizate, numărul estimativ de cauze care sunt judecate/instrumentate în prezent de instanţele sau parchetele în circumscripţiile cărora se regăsesc localităţile ce le sunt sau ar urma să le fie arondate, numărul necesar de judecători/procurori şi de personal auxiliar, conex, contractual şi funcţionari publici, posibilităţile de ocupare a posturilor şi, nu în ultimul rând, gradul de încărcare pe post de judecător/procuror, s-a concluzionat ca toate cele 9 judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea care nu funcţionează (Judecătoriile Bocşa, Cernavodă, Bechet, Băneasa, Comana, Sângeorgiu de Pădure, Scorniceşti, Urlaţi şi Jimbolia) să fie propuse spre desfiinţare.

Grupul de lucru a considerat ca fiind relevante în această fază a procesului de raţionalizare şi următoarele criterii complementare: situaţia sediului, sub aspectul regimului juridic (proprietate, administrare, închiriere) şi funcţional (adecvat nevoilor instanţei/parchetului); circumscripţia teritorială şi posibilităţile de extindere a instanţei/parchetului; populaţia deservită şi infrastructura; cheltuielile de întreţinere înregistrate în anul 2009; gradul de ocupare a posturilor de judecător/procuror şi dificultăţile de asigurare a resurselor umane necesare; domiciliul personalului; stabilitatea personalului; propunerile ordonatorilor de credite.

Având în vedere criteriile stabilite, grupul de lucru a realizat pe baza analizei la faţa locului pentru fiecare instanţă şi parchet vizate fişele de analiză, care cuprind atât propuneri cât şi concluzii şi a solicitat preşedinţilor tribunalelor şi curţilor de apel, prim procurorilor şi procurorilor generali puncte de vedere cu privire la modalitatea de reorganizare adecvată.

În fundamentarea propunerilor au fost avute în vedere, în final, următoarele argumente pentru desfiinţarea unui număr de 15 instanţe şi parchete care funcţionează efectiv, respectiv: volumul redus de activitate în întreaga perioadă de referinţă; încărcătura/post de judecător/procuror aflată sub media naţională, în întregul interval de timp analizat în raport cu schema de personal stabilită; fluctuaţia accentuată a resurselor umane la respectivele instanţe/parchete şi dificultăţile de ocupare a posturilor de judecător/procuror; dificultăţile inerente de gestionare a incidentelor procedurale (specifice instanţelor judecătoreşti, respectiv: abţinere, recuzare, etc.); imposibilitatea reală de desfăşurare a activităţii într-un mediu stimulativ, specific instanţelor/parchetelor cu un număr sporit de judecători/procurori; circumscripţii teritoriale restrânse sub raportul populaţiei deservite.