Franks: Putem creşte oricând finanţarea pentru România, însă nu anticipez probleme

"Dacă o ţară va avea dificultăţi majore în viitor, şi nu mă aştept ca acest lucru să se întâmple pentru România, putem oricând să creştem valoarea oricărui aranjament pentru a aloca un sprijin suplimentar. Faptul că România s-a angajat să continue programul cu FMI reprezintă o siguranţă, o poliţă de asigurare în vremuri foarte incerte. Sunt probleme în Europa şi există multă incertitudine pe pieţele internaţionale, dar România are asigurarea că dispune de sprijinul Uniunii Europene şi al FMI", a spus Franks.

El a arătat că problemele din Europa reprezintă şi unul din motivele pentru care preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc au decis să continue înţelegerea cu FMI.

Franks a menţionat că încă nu a fost discutată valoarea viitorului acord, dar FMI va pune la dispoziţia României resurse financiare suficiente pentru a contracara eventualele probleme care ar putea apărea în următorii ani.

"Până când criza va fi complet dizolvată în toată Europa, există anumite pericole, pentru orice ţară emergentă din Europa, nu doar pentru România, Ungaria sau Letonia. Nu este o situaţie stabilă încă în Europa emergentă, astfel că pericolul persistă, acesta fiind şi unul din motivele pentru care Guvernul a luat decizia să negocieze un nou aranjament cu Fndul. Cu toate acestea, riscul este mult mai mic decât era acum doi ani", a continuat oficialul FMI.

În acest context, el a menţionat că ar fi periculos pentru România să renunţe la măsurile de ajustare adoptate, pentru că ar apărea problema finanţării deficitului bugetar, iar datoria publică ar putea creşte la un nivel considerat nesustenabil de pieţele internaţionale.

Reprezentantul FMI a arătat că în programul actual, cu un deficit bugetar de 4,4% pentru anul viitor şi de sub 3% pentru 2012, datoria publică a României nu va depăşi 40% din PIB, nivel care ar produce "nervozitate" pe pieţele internaţionale pentru o ţară ca România.

"Doar pentru că un criteriu Maastricht spune că trebuie să menţii datoria publică sub 60% din PIB, asta nu înseamnă că ar trebui să o aduci la 59%, pentru că pieţele vor deveni mai nervoase la un nivel al datoriei mult mai mic pentru o ţară ca România decât ar face-o pentru state precum SUA sau Marea Britanie. Prin urmare, este foarte important ca România să continue în mod ferm procesul de reducere a deficitului bugetar, astfel încât să menţină datoria publică la niveluri foarte joase", a spus şeful misiunii FMI.

El a arătat că, pe termen mediu, România poate modifica nivelul impozitelor sau al TVA, însă acum nu este posibilă schimbarea acestora pentru că ar fi prea costisitoare din punct de vedere fiscal.

"Când vezi, de exemplu, că prima de risc a României este cu mult sub cea a Greciei şi Irlandei şi apropiată de cea a Spaniei se poate spune că s-a realizat o îmbunătăţire semnificativă a percepţiei României pe pieţele internaţionale. Există încredere pe pieţe că România este un creditor bun, mult mai bun decât era acum doi ani", a mai spus Franks.

România are un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro. România a primit până acum tranşe în valoare de 11,27 miliarde de euro de la Fond şi de 3,65 miliarde euro de CE.