Sindicatul "Pro Lex": Poliţiştii ar putea ocupa şi alte funcţii, în sectorul privat

Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "Pro Lex" a precizat, într-un comunicat de miercuri, că, în urma demersurilor făcute de reprezentanţii săi, în proiectul de modificare a Legii salarizării, pentru care Guvernul vrea să îşi asume răspunderea, este prevăzut că poliţiştii pot ocupa şi alte funcţii, în sectorul privat.

"Deşi prevederile art. 52 din Legea 330/2009, respectiv art. 96 alin (1) din Legea 161/2003 sunt clare sub acest aspect, iar Agenţia Naţională de Integritate a confirmat dreptul poliţiştilor de a lucra şi în sectorul privat, conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor s-a opus, motivând că nu se aplică şi poliţiştilor", susţin reprezentanţii Sindicatului "Pro Lex".

Sindicatul "Pro Lex" a formulat acţiune în instanţă pentru constatarea acestui drept şi a susţinut, prin reprezentanţii săi, în cadrul comisiei de lucru de la Ministerul Muncii care s-a ocupat de proiectul de modificare a Legii salarizării unitare, reglementarea incompatibilităţii funcţionarilor publici cu statut special, printre care şi poliţiştii.

Astfel, în proiectul Legii salarizării unitare a fost introdus alineatul 1, la articolul 96, care prevede că: "Funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice. Funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public sau funcţionar public cu statut special potrivit fişei postului".

Corpul Naţional al Poliţiştilor, Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "Pro Lex" şi Sindicatul Poliţiştilor din România "Diamantul" au trimis o scrisoare Biroului Permanent al Camerei, prin care au solicitat creşterea coeficienţilor de ierarhizare prin amendamente la Legea salarizării.

În scrisoare, reprezentanţii poliţiştilor au arătat că, faţă de alte profesii, cu acelaşi nivel de studii, agenţii de poliţie şi ofiţerii inferiori au "un nivel al funcţiilor şi implicit al coeficientului de salarizare mult mai redus".

"De exemplu, un judecător de judecătorie şi un procuror de la Parchetul de pe lângă judecătorie la încadrare au coeficientul 9, cât al generalilor şi chestorilor de poliţie sau penitenciare, iar un ofiţer de poliţie absolvent al aceloraşi studii are coeficientul 3, vădit disproporţionat şi discriminatoriu, în raport cu importanţa muncii, responsabilităţi şi riscuri", au precizat semnatarii scrisorii.

Ei au arătat că, în raport cu regimul juridic general aplicabil funcţionarilor publici, cadrele militare şi poliţiştii "sunt supuşi unor îngrădiri suplimentare" în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile cetăţeneşti fundamentale.

"În cazul funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale, iar poliţiştii şi militarii nu au acest drept", se arată în scrisoare.

Semnatarii scrisorii au mai spus că "este necesară o creştere a coeficienţilor faţă de cei actuali", un alt argument fiind acela că poliţiştii şi militarii nu pot desfăşura alte activităţi remunerate sau aducătoare de venituri decât cele didactice.

"Faţă de cele prezentate, vă rog să fie preluate ca amendamente de către parlamentari, să se analizeze argumentele şi să se accepte ca şi poliţiştilor să li se acorde dreptul la consultare, la negociere şi susţinerea drepturilor sociale şi profesionale", s-a menţionat în scrisoare.

Secretarul Camerei Deputaţilor Sever Voinescu (PDL) a declarat, miercuri, după şedinţa Biroului Permanent al Camerei, că scrisoarea a fost trimisă Comisiilor de buget şi de muncă ale acestui for legislativ.

Guvernul urmează să adopte, în şedinţa de miercuri, proiectul legii salarizării, în vederea angajării răspunderii în Parlament.