ANI a solicitat sprijinul instituţiilor statului pentru a primi o suplimentare de 3,36 milioane de lei la bugetul propus pentru 2011, de 10,95 milioane de lei, invocând dublarea eforturilor necesare pentru procesarea şi arhivarea declaraţiilor de avere înainte de publicarea lor pe site.
Într-o scrisoare transmisă preşedintelui Consiliului Naţional de Integritate (CNI), conducerea ANI afirmă că necesarul de finanţare estimat de instituţie pentru 2011 ar fi de 13.911.000 de lei, însă limita de cheltuieli aprobată de Ministerul Finanţelor Publice este de 10.957.000 de lei, sumă "insuficientă pentru acoperirea necesităţilor reale de finanţare ale Agenţiei".
În aceste condiţii, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Cătălin Macovei, afirmă, în scrisoarea transmisă şefului CNI, Cynthia Curt, că a cerut premierului, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Justiţiei o suplimentare cu 3.361.000 de lei a bugetului programat pentru 2011. Macovei cere, totodată, CNI sprijinul în obţinerea alocării bugetare cerute.
"În considerarea modificărilor legislative intervenite, activitatea de anonimizare a unor informaţii din conţinutul declaraţiilor de avere şi de interese implică o suplimentare cu 100 la sută a efortului de procesare şi arhivare a acestor documente care fac obiectul acordului-cadru «Sistem informatic pentru managementul electronic al documentelor, servicii de arhivare electronică, hosting Portal şi servicii asociate»", se arată în scrisoarea transmisă de Macovei Cynthiei Curt.
În acelaşi document, Macovei îi transmite preşedintelui CNI că, pe lângă problema bugetului, un alt "potenţial risc la adresa desfăşurării activităţii ANI" îl constituie "factorul politico-legislativ" şi preconizatele modificări aduse de acesta legii de funcţionare a ANI "în sensul reducerii competenţelor", referindu-se la proiectul de lege de eliminare a liderilor de sindicat din categoriile de persoane care trebuie să-şi declare averile.
În şedinţa de joi, membrii CNI au dezbătut informarea transmisă de Macovei preşedintelui forului şi au stabilit, prin vot, că vor cere ANI detalii suplimentare atât în legătură cu problema bugetului cât şi în legătură cu modificarea legislativă vizându-i pe sindicalişti.
Referitor la suplimentarea bugetului, CNI a decis că nu poate redacta scrisori către instituţii sau către grupurile Parlamentare în sprijinul ANI în lipsa unor justificări "clare, punctuale" din partea Agenţiei.
În legătură cu problema liderilor de sindicat, doi dintre membri, Gyongyike Bondi şi Zsuzsanna Peter, au considerat că CNI nu are căderea să facă propuneri sau recomandări legislative. Alţi şase membri însă au votat pentru propunerea de a cere mai multe detalii Agenţiei pe acest subiect.
"Noi credem că este oportun să avem o opinie pe această temă, dar nu ştim pe ce s-a bazat ANI când a ajuns la concluzia că este bine ca sindicaliştii să-şi declare averile", a declarat Arin Avramescu, susţinut de reprezentantul societăţii civile în CNI, Codru Vrabie.
Poziţia celor doi a fost împărtăşită şi de alţi patru membri, astfel că decizia a fost ca CNI să ceară ANI mai multe detalii, "eventual studiile care au stat la baza acestei propuneri".
În 9 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat tacit o propunere legislativă a PSD care prevede ca preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii federaţiilor şi confederaţiilor sindicale să nu mai fie obligaţi să-şi declare averea şi interesele, aşa cum prevede, în prezent, Legea ANI. Senatul este Camera decizională.
Legea ANI a fost adoptată, în 24 august, de plenul Senatului, în forma propusă de Cameră, după ce senatorii au respins amendamentul privind exceptarea liderilor sindicali de la obligaţia de a depune declaraţii de avere.