Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, vineri, că aderarea României la Spaţiul Schengen depinde crucial de convingerea partenerilor europeni, precizând, totodată, că, în ultima perioadă, statele care şi-au manifestat cel mai pregnant rezervele sunt Olanda şi Finlanda.
Predoiu a subliniat faptul că România trebuie să-şi promoveze ferm argumentele pentru păstrarea calendarului de aderare la Schengen, iar aderarea depinde crucial de convingerea partenerilor europeni că statul român are capacitatea de a gestiona fără distorsionări aceste proceduri.
Cătălin Predoiu a subliniat faptul că autorităţile române continuă eforturile proactive pentru securizarea aderării României la spaţiul Schengen în graficul fixat.
"Considerăm că România trebuie să-şi promoveze proactiv, ferm şi persuasiv argumentele pentru păstrarea calendarului de aderare la Schengen. Ministerul Justiţiei îşi va continua eforturile de sprijin al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru realizarea acestui obiectiv. Aderarea depinde crucial de convingerea partenerilor europeni că avem capacitatea de a gestiona procedurile Schengen fără distorsionări la nivelul controlului frontierelor datorate unor fenomene de corupţie ", a afirmat Predoiu.
Ministrul Justiţiei a subliniat faptul că, în ultima perioadă, statele care şi-au manifestat cel mai pregnant rezervele sunt Olanda şi Finlanda.
Demnitarul a asigurat, însă, că eforturile Ministerului Justiţiei se vor concentra în această direcţie, cu sprijinul diplomaţiei române.
"În concluzie, vom pleda şi acţiona pentru o abordare continuă proactivă şi intensă a etalării argumentelor României pentru manifestarea noastră ca stat membru al UE", a subliniat minsitrul.
Întrebat care sunt obiecţiunile pe care le au Olanda şi Finlanda faţă de aderarea României la Schengen, ministrul Justiţiei a refuzat să intre în detalii.
"Dat fiind că preconizăm o întâlnire la nivel de miniştri de Justiţie în Olanda sau la Bucureşti, cu omologul nostru, nu aş vrea să intru foarte mult în detalii, dar poziţia pe care am exprimat-o recent în cadrul întâlnirii cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, comisar pentru Justiţie, Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie, şi Cecilia Malmström, comisar pentru Afaceri Interne, dar şi cu secretarul general al CE, am reiterat destul de ferm ideea că nu ar fi corect ca România să deconteze o serie de exigenţe motivate de agende politice interne", a explicat oficialul.
Predoiu a adăugat că, în ceea ce priveşte Finlanda, a avut o întâlnire bilaterală recentă, în marja Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne), cu ministrul finlandez al Justiţiei, care apreciat "foarte mult eforturile pe care le face România", nu neapărat la minister, ci, în general, în reformarea justiţiei.
"Mi-a împărtăţit, de asemenea, îngrijorări la nivel politic legate tot de eficienţa în combaterea corupţiei. Revin şi reiau cele trei idei noi pe care dorim să le introducem în această dezbatere, anume că dăm un răspuns fenomenului de corupţie, trebuie să fim proactivi şi ofensivi şi să arătăm că nu stăm cu mâinile încrucişate, există rezultate şi că nu putem epuiza arsenalul mijloacelor de combatere a corupţiei la cel judiciar", a susţinut ministrul Predoiu.
În legătură cu agenda europeană, demnitarul a afirmat că Ministerul Justiţiei a acordat prioritate acestei agende în ultimii doi ani, România fiind co-iniţiatoare a unui număr de instrumente comunitare.
El a spus că intervine activ în şedinţele Consiliului JAI şi menţine un intens dialog pe plan bilateral cu statele membre.
Ministrul a adăugat că săptămâna viitoare va avea a întâlniri bilaterale la Berlin şi că va participa la reuniunea miniştrilor de Justiţie organizată la Istambul.