Îndeplinirea condiţiilor pentru aderarea României la Spaţiul Schengen a adus pentru judeţele de la frontiera de vest investiţii de zeci de milioane de euro făcute în vămi, unde au fost modernizate sediile şi aduse sute de autovehicule noi, dar şi în aeroporturi, unde se construiesc noi terminale.
Pe frontiera de vest a ţării vor fi desfiinţate punctele de frontieră rutiere şi feroviare existente în prezent la graniţa cu Ungaria, stat membru al Convenţiei Schengen şi se modernizează punctele de trecere a frontierei cu Ucraina şi Serbia, dar şi aeroporturile cu trafic internaţional.
În Bihor, Aeroportul Oradea va rămâne, din primăvară, în situaţia în care România va intra în Spaţiul Schengen, singurul punct de trecere a frontierei din judeţ, iar punctele de trecere rutiere şi feroviare se vor desfiinţa. Astfel, în cazul în care România va fi acceptată în Spaţiul Schengen, punctele de trecere a frontierei rutiere Borş, Salonta, Valea lui Mihai şi Săcuieni, precum şi cele feroviare, Episcopia Bihor şi Valea lui Mihai, vor fi desfiinţate.
Potrivit adjunctului şefului Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Bihor, comisar Gheorghe Oşvat, aceste puncte de trecere a frontierei asigurau frontiera cu Ungaria, care este stat membru al Uniunii Europene şi al Convenţiei Schengen, astfel că nu vor mai fi necesare.
În consecinţă, Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Bihor va fi restructurat, o parte din angajaţi fiind deja încadraţi în Poliţia Română, iar o altă parte urmând să fie redistribuiţi pe graniţele cu statele non-UE sau chiar disponibilizaţi, în anumite condiţii.
Oşvat a adăugat că singurul punct de trecere a frontierei din judeţul Bihor va rămâne Aeroportul Oradea, dacă România va fi admisă în Spaţiul Schengen şi dacă aeroportul va putea păstra statutul de aeroport internaţional sau de aeroport deschis traficului internaţional.
Pentru păstrarea statutului de aeroport internaţional după admiterea României în Spaţiul Schengen, la Aeroportul Oradea se derulează, de aproximativ o lună, o investiţie de peste 2,1 milioane de lei, care trebuie să se încheie în luna decembrie, urmând să fie separat traficul de călători din statele Schengen de traficul de călători din state non-Schengen.
"Prin modernizarea aerogării construite în anul 1967 se va asigura separarea fluxurilor de călători din statele UE de cele non-UE, iar lucrările constau atât în renovarea şi recompartimentarea clădirii, cât şi în montarea de aparatură şi echipamente specifice", a declarat directorul Aeroportului Oradea, Gheorghe Pasc.
El a precizat că aerogara va avea, între altele, spaţii de detenţie provizorii pentru persoanele indezirabile, precum şi un spaţiu pentru găzduirea temporară a persoanelor care cer azil în România.
Tot în vederea intrării în Spaţiul Schengen, Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF) Satu Mare a fost dotat, în ultimul an, cu mai multe autoturisme şi au fost modernizate Punctul de Trecere a Frontierei Halmeu, la frontiera cu Ucraina, dar şi sediile sectoarelor Poliţiei de Frontieră Negreşti Oaş şi Tarna Mare.
Inspectorul şef al IJPF Satu Mare, comisarul şef Vasile Maxim, a declarat corespondentului MEDIAFAX că instituţia a primit de la Ministerul de Interne, în urma licitaţiilor organizate de Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, 20 de autoturisme Volkswagen Passat Combi, 12 microbuze Volkswagen Transporter, 14 ATV-uri şi patru maşini cu termoviziune, urmând să mai primească 22 de maşini de teren Iveco şi o autospecială de serviciu pentru câinii speciali antrenaţi.
Acesta nu a putut preciza la ce sumă se ridică investiţiile, realizate din fonduri europene, precizând că licitaţiile au fost organizate de Ministerul Finanţelor Publice.
După aderarea la Spaţiul Schengen, vor fi desfiinţate punctele de trecere a frontierei Petea şi Urziceni, de la granţia cu Ungaria, personalul din aceste puncte urmând să fie redistribuit în sectorele Poliţiei de Frontieră Negreşti Oaş, Halmeu şi Tarna Mare, de la graniţa cu Ucraina.
În judeţul Timiş, au fost investiţi, în ultimii doi ani, aproape 20 de milioane de euro pentru îndeplinirea condiţiilor de aderare a României la Spaţiul Schengen, banii fiind folosiţi pentru construirea unui nou terminal la Aeroportul Timişoara şi pentru dotarea şi modernizarea vămilor Moraviţa şi Jimbolia.
Cei mai mulţi bani, aproximativ 15 milioane de euro, i-a primit Poliţia de Frontieră Timiş.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Timiş, Ciprian Gaic, investiţiile pentru securizarea viitoarelor frontiere externe ale Uniunii Europene au început în urmă cu un an şi sunt realizate în proporţie de 64 la sută, urmând să fie gata la sfârşitul anului 2010.
Prin programul de aderare a României la Spaţiul Schengen, în judeţul Timiş au fost reabilitate şi modernizate sediile Poliţiei de Frontieră Timiş, ale punctelor de trecere a frontierei Moraviţa şi Jimbolia şi ale sectoarelor Poliţiei de frontieră Moraviţa, Deta, Cruceni şi Jimbolia, valoarea totală a lucrărilor fiind de aproximativ 10,3 milioane de euro.
De asemenea, în cadrul aceluiaşi program, Poliţia de Frontieră Timiş a fost dotată cu 26 de autospeciale Volkswagen Transporter, 49 de autovehicule de teren Iveco Massif, 38 de autoturisme Volkswagen Passat, cinci Audi A4 şi 16 ATV-uri, în valoare totală de aproximativ 4,6 milioane de euro.
Poliţiştii de frontieră din judeţul Timiş au primit şi un autoturism Land Rover Discovery, dotat cu un aparat de termoviziune, care a costat aproximativ jumătate de milion de euro.
Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş a mai fost dotat cu camere de supraveghere a frontierei de stat, cititoare de paşapoarte, calculatoare, aparatură specială de termoviziune şi staţii de comunicare. De asemenea, au fost organizate cursuri pentru 580 de ofiţeri şi agenţi de poliţie de frontieră.
După aderarea la Spaţiul Schengen, în judeţul Timiş poliţiştii de frontieră vor trebui să securizeze aproximativ 220 de kilometri de graniţă externă a Uniunii Europene, la frontiera cu Serbia.
În Timiş vor mai exista două puncte de trecere a frontierei, la Jimbolia şi Moraviţa, iar la Cenad, pe graniţa cu Ungaria, va exista un punct de contact în care vor lucra agenţi din ambele ţări.
În cadrul programului de aderare a României la Spaţiul Schengen a mai fost construit şi un nou terminal la Aeroportul Internaţional Timişoara.
Construcţia şi dotarea terminalului, al cărui rol va fi de a separa fluxurile de călători care vin sau pleacă în statele non-Schengen de cei din statele Schengen, a costat aproximativ 3,5 milioane de euro. În această sumă este inclusă construcţia noului terminal non-Schengen şi dotarea acestuia cu toată aparatura necesară, de la porţi de securitate, până la benzi transportoare şi camere de filmat.
Poliţia de Frontieră Mehedinţi a primit fonduri nerambursabile de peste 5.500.000 de euro, iar Autoritatea Naţională a Vămilor a investit un milion de euro în modernizarea, extinderea şi dotarea cu aparatură modernă a frontierei cu Serbia, investiţii necesare aderării României la Spaţiul Schengen.
În Vama Porţile de Fier I, de la frontiera României cu Serbia, lucrările de modernizare şi extindere a punctului au început în luna iulie, urmând să se finalizeze la sfârşitul lunii decembrie.
Şeful Vămii Porţile de Fier I, Titu Neţoiu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că până în prezent s-a construit un corp de clădire suplimentar, s-a modernizat spaţiul existent, s-a extins copertina de control şi s-a schimbat covorul asfaltic.
De asemenea, iluminatul extern a fost modernizat, s-a creat o hală de control care asigură condiţii optime pentru realizarea controlului vamal în cazul autoturismelor, iar birourile au fost dotate cu mobilier modern.
Potrivit sursei citate, investiţia, care s-a ridicat până acum la un milion de euro, a fost asigurată din fonduri ale Autorităţii Naţionale a Vămilor.
Totodată, lucrările de infrastructură au fost finalizate în Vama Porţile de Fier I, astfel că circulaţia se desfăşoară pe patru benzi atât pe sensul de intrare în ţară, cât şi pe sensul de ieşire, până la sfârşitul lunii decembrie punctul urmând să fie dotat cu aparatura necesară controlului în condiţii de siguranţă, după aderarea la spaţiul Schengen.
Cu privire la aparatura cu care va fi dotat punctul de frontieră, Neţoiu a preciza că acesta va avea un aparat cu raze X , necesar scanării automarfarelor care vor tranzita Vama Porţile de Fier. De asemenea, va fi montat un sistem de dirijare a traficului, pe copertina punctului, urmând să fie montate şi panouri cu afişaj modern. Aparatura va fi montată începând cu 22 noiembrie şi va fi finanţară din fonduri europene, prin facilitatea Schengen.
Din fonduri nerambursabile, asigurate prin facilitatea Schengen, Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Mehedinţi a primit 23 autoturisme de teren Volkswagen Transporter T5, 25 de autoturisme Volkswagen Passat, două autoturisme Audi A4, şase autospeciale Land Rover de supraveghere pe principiul termoviziunii, 12 ATV- uri şi 38 de autoturisme de teren Iveco Massif.
Zona de competenţă a poliţiştilor de frontieră mehedinţeni este de 193,8 kilometri, între localităţile Şviniţa şi Salcia, cuprinzând raza administrativă a judeţului Mehedinţi, având frontieră comună cu două state - Serbia şi Bulgaria - pe fluviul Dunărea.
Pe partea de componentă navală, tot prin facilitatea Shengen, sectorele Poliţiei de Frontieră au primit şase ambarcaţiuni de patrulare şi intervenţie Onix 26 SD, care vor fi folosite pentru supravegherea frontierei pe fluviul Dunărea.
În luna noiembrie, în dotarea Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Mehedinţi au intrat şase sisteme de termoviziune instalate pe autoturisme de teren "Land Rover Discovery 4", destinate creşterii eficienţei misiunilor executate şi calităţii supravegherii frontierei de stat în zona de competenţă. Autovehiculul este o maşină on şi off road cu tracţiune integrală, iar în interiorul autovehiculului sunt amenajate trei compartimente: compartiment şofer, compartiment supraveghere, destinat supravegherii zonelor de interes şi lucrului cu hărţile digitale şi compartiment echipamente. Sistemul video de supraveghere este unul mobil, care oferă în permanenţă informaţii video în timp real, ziua şi noaptea, privind situaţia din zona de supraveghere în condiţii dificile de mediu. Distanţa de recunoaştere a ţintelor umane este de 5,5 kilometri, sistemul putând lucra în condiţii de temperatură de la -40 la + 50 de grade Celsius.
Potrivit purtătorului de cuvânt al IJPF Mehedinţi, comisarul şef Valeriu Pera, banii necesari pentru dotări au fost obţinuţi în baza unor contracte dintre Ministerul Finanţelor Publice prin Oficiul de Plăţi şi Contracte PHARE, beneficiarul fiind Poliţia de Frontieră Română.
După aderarea la Spaţiul Schengen, bazele de date care fac parte din sistemul Schengen vor fi accesibile tuturor poliţiştilor, iar poliţiştii români vor putea introduce semnalări în aceste baze de date şi, de asemenea, le vor putea consulta.
Accesul poliţiştilor de frontieră din Mehedinţi la acest sistem de date se va face prin sistemul de comunicaţii voce-date (compus din 17 turnuri de radiocomunicaţii şi două antene cu legături de fibră optică), sistemul de comunicaţii radio digitael PMR TETRA (compus din 171 staţii digitale prtabile şi 12 telefoane mobile satelitare), 110 complete personal computer cu accesorii pentru informatizarea structurilor subordonate, cinci cititoare optice fixe şi cinci portabile, mijloace care vor intrat în dotarea Inspectoratului până la sfârşitul anului. Tot până la sfârşitul anului 2010 va intra în funcţiune şi un sistem de comunicaţii prin satelit şi urmărire prin GPS.
Ultima vizită de evaluare va avea loc în perioada 6-10 decembrie, privind Sistemul Informatic Schengen (SIS) - SIRENE. Programul vizitei de evaluare Schengen în domeniul SIS/SIRENE vizează evaluarea din punct de vedere al îndeplinirii standardelor Schengen a structurilor MAI cu competenţe în domeniu.
Parlamentul European a aprobat în luna iunie decizia Consiliului privind aplicarea dispoziţiilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informaţii Schengen în Bulgaria şi România, ceea ce reprezintă primul pas către ridicarea controalelor la frontieră.
România ar urma să adere la Spaţiul Schengen în 27 martie 2011.
În prezent, Spaţiul Schengen cuprinde 25 de state membre: Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Olanda, Ungaria, două ţări asociate, Islanda şi Norvegia, şi, din decembrie 2008, Elveţia.
Departamentul Corespondenţi