Bugetarii din domeniul colectării fiscale vor primi recompense financiare în locul stimulentelor, dintr-un fond constituit din cota de 1% aplicată sumelor încasate prin executare silită sau în urma procedurii de reorganizare financiară şi faliment, potrivit proiectului Legii salarizării unitare.
În nota de prezentare a proiectului de lege a salarizării, obţinută de MEDIAFAX, se arată că, pentru activitatea deosebită în domeniul colectării fiscale, persoanele care potrivit actelor normative aplicabile au primit stimulente beneficiază de recompense financiare în raport cu sumele atrase suplimentar.
Fondul pentru acordarea recompenselor financiare se constituie prin aplicarea unei cote de 1% asupra sumelor încasate prin executare silită, potrivit Codului de procedură fiscală, din sumele încasate în cadrul procedurii de reorganizare judiciară şi faliment, precum şi din surse reglementate prin acte normative.
Proiectul de lege stabileşte şi un plafon în cazul recompenselor financiare acordate angajaţilor din domeniul colectării fiscale care aduc sume suplimentare la buget.
Astfel, cuantumul individual al recompenselor financiare este stabilit la maximum 30% din salariul de bază, împreună cu celelalte sporuri acordate potrivit legii şi se acordă numai în lunile în care fondul constituit permite acordarea acestora.
În nota de prezentare a proiectului de lege a salarizării se mai arată că suma sporurilor, compensaţiilor şi indemnizaţiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor sau salariilor funcţiilor de bază ori ale indemnizaţiilor lunare de încadrare. Suma sporurilor, compensaţiilor şi indemnizaţiilor individuale nu poate depăşi 30% din salariul de bază, solda, salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară de încadrare.
Guvernul poate aproba depăşirea limitei de 30% pentru anumite categorii de personal şi pentru condiţii temporare de muncă ce fac necesară acordarea unei plăţi suplimentare, cu respectarea limitei de maximum 30% pe totalul buget pentru fiecare ordonator principal de credite.
Executivul a promis FMI că stimulentele destinate bugetarilor vor fi calculate ca un plafon maximal, nu ca un nivel obligatoriu, şi că vor fi acordate, în limita acestui plafon total, strict în raport cu resursele bugetare şi doar sub formă de premiere pentru rezultate importante în colectări de taxe.
Condiţiile în care vor fi acordate stimulente pentru angajaţii bugetari sunt prevăzute în scrisoarea suplimentară de intenţie convenită cu FMI la finalul misiunii din octombrie-noiembrie şi obţinută de MEDIAFAX.
"Toate bonusurile rămase vor fi stabilite ca plafon şi nu ca nivel obligatoriu, permiţând o acordare flexibilă, în funcţie de performanţă şi condiţiile bugetare. Sistemul de stimulente va fi eliminat prin includerea în salariul de bază, iar dispoziţiile legale privind finanţarea fondului aferent vor fi anulate, permiţând în acelaşi timp flexibilitate pentru recompensarea colectărilor de impozite importante în cadrul unui plafon general", se arată în scrisoarea convenită cu FMI.
În 13 octombrie, aproximativ 200 de angajaţi ai Ministerului Finanţelor au protestat pe holurile instituţiei, cerând să le fie acordate stimulentele. Protestele spontane s-au extins, o zi mai târziu, în toată ţara, mii de angajaţi de la administraţiile financiare, din trezorerii, din casele de pensii, din direcţiile de ocupare a forţei de muncă, din casele de asigurări de sănătate, din asistenţă socială şi din biblioteci oprind lucru în semn de solidaritate cu angajaţii de la Ministerul Finanţelor.
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, le spunea atunci angajaţilor că în 19 octombrie va fi votată în Parlament noua lege ca va asigura o salarizare echitabilă pentru angajaţii din Ministerul Finanţelor.
Legea aprobată atunci de Parlament prevede că pentru personalul din instituţiile finanţate integral de la bugetul de stat sau din bugetele de asigurări sociale, care beneficiază lunar de drepturi băneşti acordate din fondurile constituite pentru stimulente, salariile de bază se calculează prin includerea în acestea a valorii medii a acestor drepturi băneşti acordate în cursul anului 2009.
Actul normativ a fost însă retrimis Parlamentului spre reexaminare de către preşedintele Traian Băsescu, acesta apreciind că legea creează discriminări în rândul salariaţilor din administraţia publică şi încalcă în mod vădit principiile salarizării unitare.
În 17 octombrie, preşedintele Traian Băsescu declara, la Pro TV, că fostul ministru al Finanţelor Gheorghe Pogea i-a ascuns premierului existenţa sistemului de acordare a stimulentelor, menţionând că Emil Boc a aflat de acesta o dată cu scandalul de la Finanţe.
El a mai spus că Emil Boc a aflat de stimulentele acordate în timpul protestelor, în timp ce el ştia "cu vreo două luni înainte".
Proiectul legii salarizării unitare se va afla luni, 22 noiembrie, pe masa Birourilor Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, pentru stabilirea calendarului de angajare a răspunderii Guvernului, a anunţat, luni, la postul public de televiziune, premierul Emil Boc.
El a precizat că documentul va include, practic, două legi, respectiv o lege-cadru privind grila de salarizare, cu coeficiente de departajare între 1 şi 15 de la cel mai mic la cel mai mare salariu, şi o lege de aplicare a salarizării pentru anul 2011.