Guvernul a transmis CC cererea de soluţionare a conflictului dintre Executiv şi Parlament

Premierul solicită preşedintelui şi judecătorilor Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Parlamentul României, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, pe de altă parte, şi să constate că blocajul instituţional cu privire la prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură poate fi înlăturat numai prin continuarea procedurii parlamentare de angajare a răspunderii guvernamentale asupra proiectului Legii Educaţiei Naţionale.

În scrisoare se arată că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului reprezintă un gest politic prin care acesta îşi pune la dispoziţie mandatul şi că, deşi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a înţeles să dispună de prerogativa prevăzută de art. 146 lit. e) din Constituţie şi să sesizeze Curtea Constituţională, în data de 19 octombrie 2010, cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern, Legislativul nu a considerat că prin angajare s-ar aduce atingere competenţei sale de unică autoritate legiuitoare şi, în consecinţă, a parcurs calendarul adoptat pentru desfăşurarea acestei proceduri.

"Astfel, calendarul procedurii asumării răspunderii Guvernului este adoptat în unanimitate de către membri Birourilor permanente ale celor două Camere. În plus, stabilind data prezentării proiectului de lege, Parlamentul, prin birourile permanente celor două Camere, a permis Guvernului să îşi angajeze răspunderea asupra Proiectului Legii educaţiei naţionale. Guvernul a şi uzat de această permisiune, iar opoziţia a utilizat dreptul său constituţional care a luat naştere prin această formă de adoptare a legilor şi a depus moţiunea de cenzură. Toate aceste aspecte sunt de natură să demonstreze că procedura constituţională a asumării răspunderii nu a fost dezavuată de Parlament. În consecinţă, procedura asumării nu numai ca a fost declanlşată şi s-au desfăşurat primele etape ale acesteia, dar ea a fost neîndoielnic acceptată de Parlament", se arată în document.

Premierul atenţionează însă că deşi regulamentul Parlamentului prevede în mod imperativ că moţiunea de cenzură se prezintă în cel mult 5 zile de la data depunerii, acest termen a fost cu mult depăşit.

"Prezentarea, dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură reprezintă dreptul Guvernului de a verifica dacă se mai bucură de încrederea acordată de Parlament. De cealaltă parte, prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură ţin de funcţia de control parlamentar. În acest context apare ca lipsit de suport legal refuzul de a permite prezentarea moţiunii de cenzurii şi, ulterior, dezbaterea şi votarea acesteia. De altfel, odată angajată răspunderea Guvernului în faţa Parlamentului, ea nu mai poate fi stopată, procedura necesitând a fi parcursă în toate etapele sale. Altfel, ar însemna ca ori de câte ori Guvernul, după angajarea răspunderii, ar avea indicii că există riscul să treacă moţiunea, să-şi poată retrage angajarea răspunderii si să ceară stoparea procedurilor", afirmă premierul.

În opinia şefului Guvernului, refuzul Parlamentului de a trece la etapa următoare a acestei proceduri este unul lipsit de justificare constituţională, fiind de natură a da naştere, prin refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţia sa (dezbaterea moţiunii de cenzură înregistrate) la veritabilul conflict juridic între cele două autorităţi, respectiv Guvern şi Parlament.