Preşedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că salariul minim nu a mai fost majorat din 2008, astfel că ar trebui recuperată inflaţia pentru trei ani, iar salariul minim ar trebui să ajungă la 720 de lei.
"Referitor la salariul minim, pe de o parte FMI îşi depăşeşte competenţele, iar pe de altă parte salariul minim nu a mai crescut din 2008. Avem de recuperat inflaţia din 2008, inflaţia din 2009 şi inflaţia din 2010, ceea ce înseamnă 1,05 x 1,075 x 1,068 = 1,2055, deci trebuie corectat cu 20,55 la sută, adică trebuie salariul minim să ajungă la 723,30 de lei. Deci dacă se face numai corecţia inflaţionistă, trebuie să fie 720 de lei, fără celelalte probleme ale evaziunii fiscale pe piaţa muncii sau a muncii la gri", a precizat Hossu.
În ce priveşte numărul de salariaţi din domeniul bugetar care ar mai trebui concediaţi, potrivit declaraţiilor secretarului de stat în Ministerul Finanţelor Gheorghe Gherghina, Hossu spune că, în continuare, există date diferite.
"Până acum eram informaţi că erau 1,360 milioane în sectorul bugetar, acum se declară 1,378 milioane. Impresia personală este ca în continuare Guvernul minte şi nu are o situaţie clară. Ceea ce trebuia de la început făcut era înregistrarea tuturor contractelor individuale de muncă, inclusiv pentru funcţionarii publici la Inspecţia Muncii, ca să existe o bază de date transparentă", a subliniat liderul "Cartel Alfa".
Hossu a adăugat că politica de a avea locuri bugetate, dar neocupate continuă.
Liderul "Cartel Alfa" a mai spus că Guvernul are în continuare o problemă majoră, pe care evită să o tranşeze, referitoare la creşterea salarială.
"Cu privire la constituţionalitatea ideii că se poate folosi perioada de reducere de 25 la sută ca o nouă bază printr-un nou act legislativ, tebuie amintit că şi politicienii fac greşeli, specificând că trebuie o nouă lege a salarizării bugetare. Este fals, deoarece avem o lege nouă (Legea 330), problema cu impact în buget 2011 este legea specială (prevăzută în ambele variante), dar la care se ia ca bază decembrie 2009, respectiv decembrie 2010", a explicat Hossu.
El a susţinut că deşi secretarul de stat Gherghina ştie că este neconstituţională, "merge înainte cu ideea unei noi legi cu baza decembrie 2010".
Statul trebuie să disponibilizeze 26.000 de angajaţi în perioada septembrie-decembrie pentru a ajunge de 1,29 milioane de salariaţi şi pentru a avea posibilitatea să crească în medie cu 15% actualele salarii diminuate cu 25%, a declarat secretarul de stat în MFP Gheroghe Gherghina.
"La finele lunii septembrie mai erau în sectorul 1,316 milioane angajaţi, iar ca să ajungem la 1,29 milioane de angajaţi trebuie să mai plece până la finele lunii decembrie 26.000, după calculele noastre. (...) Considerăm că avem şansa să ne închidem cu 1,29 milioane de bugetari şi atunci, faţă de salariile actuale, cele diminuate cu 25%, ar merge o majorare medie de 15%, în condiţiile în care nu se mai dă prima de vacanţă şi al 13-lea salariu (....) Dacă avem în vedere anvelopa salarială de 39 miliarde lei, vine un salariu mediu de 1.300 lei net", a explicat Gherghina la seminarul EU Cofile, organizat de BNR, Alpha Bank şi ARB.
Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a mai arătat că în decembrie 2009 erau 1,378 milioane de angajaţi în sectorul public, astfel că disponibilizările din acest an ar trebui să se ridice la aproximativ 88.000 de bugetari.
"În ceea ce priveşte plecările naturale, cele mai multe au însemnat găsirea de joburi mai bine plătite, mai ales după reducereea de 25%", a explicat Gherghina.
Oficialul MFP a arătat că o serie de reduceri vor mai avea loc la autorităţile locale, pentru că nu toţi cei 50.000 de salariaţi din primării au fost disponibilizaţi, în special cei aflaţi în concedii de odihnă sau de boală. O situaţie similară se regăseşte şi în învăţământ, unde trebuia să plece 15.000 de salariaţi încă din septembrie. O zonă unde mai este loc pentru reducerea personalului până la finele anului este Ministerul Agriculturii, unde au fost programate 3.000 de disponibilizări, dar nu toate au fost efectuate.
Gherghina a confirmat că în scrisoarea cu FMI şi Comisia Europeană s-a convenit ca salariul minim stabilit de Guvern să nu crească cu mai mult de rata inflaţiei din ultimii doi ani, respectiv până la 670 de lei.
În precedenta scrisoare de intenţie către FMI, Guvernul îşi menţinea angajamentul de a concedia 74.000 bugetari până la sfârşitul anului, după ce disponibilizase deja 27.000 salariaţi, precum şi intenţia de a renunţa la minimum 15.000 angajaţi în 2011.
Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar de la 6,8% din PIB în acest an la 4,4% în 2011.