Cartel Alfa:Decizia CC privind sindicatele, politică, bazată pe aprecierea trunchiată a Constituţiei

"Cartel Alfa" a trimis o scrisoare deschisă judecătorilor Curţii Constituţionale (CC) Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán şi Tudorel Toader, precum şi preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, Mircea Geoană şi Roberta Anastase, în care îşi exprimă surprinderea în cazul deciziei de neconstituţionalitate privind reducerea programului cu până la cinci zile pe lună pentru membrii conducerii organizaţiilor sindicale, fără afectarea drepturilor sindicale.

Confederaţia sindicală regretă că prin declararea neconstituţionalităţii tezei finale a articolului 35, alineatul 1 din Legea sindicatelor judecătorii Curţii Constituţionale au pronunţat "o hotărâre eminamente politică, bazată pe aprecierea trunchiată şi superficială a prevederilor Constituţiei".

Sindicaliştii "Cartel Alfa" consideră că şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au partea lor de contribuţie la această hotărâre, pentru că au omis, "voit sau nu", să transmită punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

"Avem dreptul de a presupune că, nesusţinând un punct de vedere contrar, au fost de acord cu excepţia de neconstituţionalitate", susţin sindicaliştii.

Aceştia le reamintesc judecătorilor CC şi preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului că dreptul la asociere în sindicate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, fiind consfinţit ca atare de articolul 23, alineatul 4 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Totodată, sindicaliştii precizează că dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor trebuie să fie interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte, obligaţia fiind prevăzută de articolul 20, alineatul 1 din Constituţie.

Reprezentanţii "Cartel Alfa" mai arată în scrisoarea deschisă că, în materia dreptului la liberă asociere a lucrătorilor şi angajatorilor, Organizaţia Naţiunilor Unite a instituit o organizaţie specializată, competentă să reglementeze şi să se pronunţe în materie, respectiv Organizaţia Internaţională a Muncii.

"Facem cunoscut judecătorilor Curţii Constituţionale şi preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului că punctul de vedere al acestei organizaţii, exprimat de Comitetul pentru Libertate Sindicală, este că reprezentanţii lucrătorilor, în temeiul Recomandării nr. 143/1971, «ar trebui să beneficieze, fără pierderi salariale, de indemnizaţii sau alte avantaje sociale, de timpul liber necesar pentru îndeplinirea funcţiei de reprezentant al lucrătorilor»", precizează sindicaliştii.

Din această cauză, "Cartel Alfa" consideră că hotărârea CC "se află ea însăşi în contradicţie cu legea fundamentală".

Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională prevederea privind reducerea programului cu până la cinci zile pe lună pentru membrii conducerii organizaţiilor sindicale, fără afectarea drepturilor sindicale.

Concret, s-a constestat la CC faptul că pe perioada în care respectivele persoane desfăşoară activităţi sindicale pot fi remunerate din fondurile organizaţiei sindicale. Astfel, textul de lege criticat creează premisele unei duble remunerări a aceleiaşi activităţi sindicale desfăşurate: pe de o parte, din fondurile sindicatului, pe de altă parte, din cele ale angajatorului.

Excepţia a fost ridicată de societatea Arcelormittal SA din Galaţi, într-un proces civil având ca obiect, printre altele, obligarea reducerii programului de lucru a 34 de angajaţi aleşi membri în organul de conducere al unei organizaţii sindicale cu cinci zile pe lună.

În motivarea excepţiei, societatea gălăţeană a susţinut că textul de lege criticat instituie un privilegiu în favoarea membrilor organelor de conducere ale sindicatelor, întrucât acestora li s-a acordat dreptul de a lucra cu 3-5 zile lunar mai puţin la locul de muncă, fără afectarea drepturilor salariale. "Or, salariul este acordat pentru munca efectiv prestată şi nu pentru desfăşurarea de activităţi sindicale. Textul legal criticat încalcă şi dreptul de proprietate al angajatorului, întrucât impune în sarcina acestuia plata unor drepturi salariale chiar şi în situaţia în care angajatul nu a prestat muncă în favoarea sa", explica Arcelormittal.

Astfel, CC a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 35, alineatul 1 teza finală din Legea sindicatelor 54/2003, ridicată în dosarul 4587/121/2009 de la Tribunalul Galaţi - Secţia civilă. Decizia este definitivă şi general obligatorie.