Acordul româno-moldovean privind frontiera, semnat după ani de negocieri şi dispute

Cele două părţi s-au angajat, în câteva rânduri, să urgenteze negocierea şi definitivarea documentului, demersul fiind însă îngreunat în funcţie de evoluţia relaţiilor la nivel politic dintre cele două state.

În aprilie 2006, fostul preşedinte moldovean Vladimir Voronin a convocat o şedinţă specială pe tema relaţiilor cu România. "Este clar pentru toată lumea că Tratatul de bază şi Tratatul de frontieră cu Republica Moldova sunt documente de natură să devină cea mai importantă investiţie de politică externă a României în soluţionarea crizei transnistrene, în consolidarea securităţii regionale în bazinul Mării Negre", afirma Voronin. El se declara sigur că climatul de încredere şi sinceritate dintre cele două ţări va permite semnarea în cel mai scurt timp a documentelor menţionate.

La 20 octombrie 2006, miniştrii de Externe ai celor două state, Mihai Ungureanu şi Andrei Stratan, semnează acordul privind regimul călătoriilor între România şi R. Modova prin care cetăţenii moldoveni sunt obligaţi să solicite vize în vederea intrării în România, având în vederea aderarea acesteia la UE de la 1 ianuarie 2007. Andrei Stratan declară că autorităţile de la Chişinău vor în continuare încheierea unui Tratat de bază şi a unui Acord privind regimul frontierelor de stat cu România.

Relaţiile dintre cele două state intră însă, în anul următor, într-o fază mai rece, date fiind unele declaraţii ale celor doi şefi de stat. Spre finele anului 2007, ambasadorul Filip Teodorescu acuză Guvernul moldovean că tergiversează semnarea Tratatului de Parteneriat şi Cooperare şi a celui privind frontiera de stat. Pe 4 decembrie 2007, autorităţile de la Chişinău solicită explicaţii oficiale din partea României în legătură cu declaraţiile acestuia.

De asemenea, fostul preşedinte Voronin acuză România, pe 19 decembrie 2007, că nu recunoaşte suveranitatea ţării sale, în condiţiile în care Bucureştiul refuză să încheie Tratatul de bază bilateral şi Acordul de frontieră.

La începutul anului 2008, ministrul român de Externe de la acea vreme, Adrian Cioroianu, stabileşte cu omologul său moldovean, Andrei Stratan, ca experţii celor două ţări să definitiveze textele documentelor ce reglementează relaţiile politice şi de frontieră, în vederea semnării lor cât mai rapide.

Preşedintele Băsescu declară, la o dezbatere, în 16 aprilie 2008, că un tratat cu Republica Moldova nu este o prioritate şi că România nu vede de ce ar fi nevoie de un document referitor la frontiera cu această ţară. În replică, Ministerul Afacerilor Externe de la Chişinău sugerează, într-un comunicat, că Republica Moldova insistă asupra semnării unui tratat de frontieră cu România.

În decembrie 2008, ministrul nominalizat de Externe, Cristian Diaconescu, apreciază, în timpul audierilor în comisiile parlamentare, că poziţionarea României faţă de R. Moldova trebuie să se bazeze pe modul în care va fi adusă UE la masa dialogului cu Chişinăul. "Poziţionarea României faţă de Republica Moldova (...) trebuie să se bazeze pe modul în care vom reuşi să aducem Uniunea Europeană la masa dialogului cu Republica Moldova. Se bazează totodată pe o relaţie transatlantică solidă", spune Diaconescu. "Foarte multe dintre problemele care sunt generate în această perioadă şi care sunt preluate în retorica politică uneori drastică din partea Chişinăului sunt legate de faptul că, din punctul de vedere al Chişinăului, nu sunt clare unele aspecte ale perspectivei încheierii unui tratat politic de bază între România şi R.Moldova, privind acordurile de frontieră şi privind situaţia cetăţenilor, a cetăţeniei şi a regimului de vize în Republica Moldova", declară Diaconescu.

La 22 ianuarie 2009, ministrul de Externe român de la acea dată, Cristian Diaconescu, face o vizită la Chişinău, unde se întâlneşte cu omologul său, Andrei Stratan, dar şi cu alţi oficiali. Diaconescu declară că este important faptul că România şi R. Moldova fac parte din aceeaşi familie şi, întrebat în legătură cu o condiţionare a semnării Tratatului privind micul trafic de frontieră de tratatul de bază, afirmă: "Din discuţiile de astăzi de la Chişinău, atât cu ministrul Stratan şi cu preşedintele Voronin, nu am am înţeles că ar exista vreo condiţionalitate în acest sens". În replică, ministrul moldovean de Externe sugerează că omologul său român s-ar fi înşelat atunci când a tras concluzia, după discuţiile de la Chişinău, că R. Moldova nu condiţionează semnarea Convenţiei privind micul trafic la frontieră de semnarea Tratatului de bază.

Preşedintele moldovean Valdimir Voronin afirmă, într-un interviu acordat publicaţiei spaniole "El Pais", în aprilie 2009, că nouă persoane din Serbia şi agenţi ai serviciilor de securitate din România au condus violenţele din Chişinău de la 7 aprilie. El mai declară că România nu poate renunţa la dorinţele sale expansioniste şi nu înţelege că se află în Uniunea Europeană şi că trebuie să respecte unele reguli, astfel că refuză să semneze Tratatul de frontieră.

Preşedintele Traian Băsescu declară, pe 15 mai 2009, că este "inutilă" semnarea unui tratat de frontieră între România şi Republica Moldova, care este, potrivit şefului statului, o condiţionare ce a fost pusă de puterea de la Chişinău pentru semnarea unui acord între cele două ţări privind micul trafic de frontieră. În replică, R. Moldova cere României şi Uniunii Europene să explice declaraţiile preşedintelui Băsescu privind inutilitatea semnării unui tratat de frontieră.

Guvernul moldovean critică, pe 19 mai 2009, atitudinea României faţă de Republica Moldova, exprimând regretul că Bucureştiul refuză semnarea unui tratat de frontieră cu Chişinăul şi cerând intervenţia Uniunii Europene.

Premierul moldovean Vlad Filat declară, la finele anului 2009, că a discutat telefonic cu preşedintele român, acesta dându-i asigurări că vor fi întreprinse acţiunile necesare pentru urgentarea semnării Acordului privind micul trafic la frontieră, conform unui comunicat al Guvernului de la Chişinău.

Acordul privind micul trafic la frontieră dintre România şi Republica Moldova este parafat, pe 20 octombrie 2009 la Chişinău, după ce delegaţiile au încheiat negocierile asupra textului.

Traian Băsescu promulgă, pe 17 ianuarie 2010, legea de ratificare a acordului cu R.Moldova privind micul trafic de frontieră.

După instalarea la Chişinău a regimului proeuropean, cele două părţi au urgentat negocierea şi definitivarea Acordului de frontieră, document ce a fost semnat, luni, la Bucureşti.

Preşedintele Traian Băsescu declara, în 17 octombrie, la ProTV, că nu exclude posibilitatea încheierii cu puterea pro-europeană de la Chişinău a unui acord de reglementare a traficului la frontiera de stat cu R.Moldova, "pentru a le lua comuniştilor argumentul «România vrea să acapareze R.Moldova»".

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, şi preşedintele Comsiei de politică Externă din Senat, Titus Corlăţean, s-au pronunţat, în 13 octombrie, pentru semnarea unui acord privind frontiera cu Republica Moldova, ambii precizând că textul documentului este aproape finalizat.

"Îmi exprim speranţa, între altele, la capitolul cadrului juridic bilateral cu Republica Moldova, că acordul privind gestionarea, regimul problemelor de frontieră va fi semnat în perioada următoare. Este un acord tehnic, un acord care poate ajuta şi nu vedem niciun fel de dificultate. Înţelegem că şi textul acordului este practic finalizat", a spus Titus Corlăţean, cu prilejul audierii ministerului de Externe în Comisia de politică externă din Senat.

Întrebat ulterior dacă va fi semnat un Tratat de frontieră cu Republica Moldova până la sfârşitul acestui an, Baconschi a spus că împărtăşeşte opinia lui Corlăţean.

"Este un tratat tehnic. După 11 runde de negocieri, fie la Chişinău, fie la Bucureşti, textul este aproape finalizat. Credem că este un document care ar completa oportun cadrul juridic bilateral", a spus atunci Baconschi, care a precizat apoi că nu poate indica o dată la care ar fi semnat acordul.

Conţinutul proiectului tratatului de frontieră între R. Moldova şi România oferă posibilitatea ca acesta să fie semnat cât mai curând posibil, a declarat, în 11 octombrie, un oficial german, Markus Meckel, care îşi exprima speranţa că semnarea va avea loc înaintea alegerilor moldovene, după cum relata Info-Prim Neo în pagina online.