Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoRomânia ocupă locul 50 în clasamentul privind dezvoltarea umană realizat de PNUD, urcând 13 poziţii comparativ cu anul trecut în topul care include 169 de ţări şi devansând doar Bulgaria dintre ţările membre ale Uniunii Europene.
Potrivit raportului intitulat "Indicele Dezvoltării Umane - 2010", România ocupă poziţia 50 din totalul de 169 de ţări, cu un punctaj de 0,767, punctaj aflat în scădere faţă de anul trecut, atunci când era de 0,837. Metodologia studiului a fost modificată anul acesta, fiind introduse criterii de evaluare suplimentare. România urcă astfel 13 poziţii faţă de anul trecut (când era pe locul 63), în clasamentul realizat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
Astfel, România se încadrează în categoria ţărilor cu un "nivel ridicat" de dezvoltare umană, alături de state precum Lituania, Chile, Argentina, Letonia, Muntenegru, Croaţia, Libia, Arabia Saudită, Mexic, Bulgaria, Serbia, Rusia, Belarus şi Albania.
Potrivit raportului, speranţa de viaţă în România este de 73,2 ani (în creştere faţă de 72,5 ani), iar Produsul Intern Brut pe locuitor, în funcţie de paritatea puterii de cumpărare, este de 12.844 de dolari.
Pe primele locuri ale clasamentului sunt ţările cu "nivel foarte ridicat" de dezvoltare umană, precum Norvegia, Australia, Noua Zeelandă, Statele Unite, Irlanda, Olanda, Canada, Suedia sau Germania. De altfel, 23 dintre cele 27 de state membre UE figurează în categoria ţărilor cu nivel de dezvoltare "foarte ridicat" (poziţiile 1- 42). Lituania ocupă locul 44, Letonia, locul 48, iar Bulgaria, locul 58.
Republica Moldova este pe locul 99, fiind în categoria ţărilor cu "nivel mediu" de dezvoltare, alături de state precum China, Thailanda, Egipt, Uzbekistan, Indonezia, Siria sau India. La capătul clasamentului, în categoria ţărilor cu un "nivel scăzut" de dezvoltare umană, se află ţări precum Mozambic, Burundi, Niger, Republica Democrată Congo şi Zimbabwe.
În afara indicilor clasici privind speranţa de viaţă, PIB-ul pe cap de locuitor, rata de alfabetizare şi gradul de şcolarizare, studiul de anul acesta ţine cont de noi criterii de evaluare care au legătură indirectă cu dezvoltarea, precum inegalitatea (distribuirea disproporţionată a veniturilor, serviciilor medicale şi accesului la educaţie), indicele egalităţii de gen şi nivelul sărăciei.
