Procesul fugii lui Omar Hayssam din ţară a fost amânat până în 16 martie, la Curtea de Apel Oradea

La Curtea de Apel Oradea a avut loc, joi, un nou termen al procesului privind fuga din România a lui Omar Hayssam, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Procesul a fost amânat din nou, după ce judecătorul Traian Munteanu a decis să repete procedura de citare în cazul sirianului.

Repetarea procedurii de citare este obligatorie deoarece, potrivit unei adrese transmise de Oficiul Consular din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Hayssam a fost citat la domiciliul din Siria, şi nu la penitenciarul unde se află încarcerat, aşa cum a declarat familia.

"Vom reveni cu un nou demers la Ministerul Justiţiei, Direcţia de Drept Internaţional şi Tratate, pentru a repeta procedura de citare cu Hayssam din Penitenciarul aflat în cartierul Adra din Damasc, cu menţiunea că îi rugăm respectuos ca, în cazul în care nu se poate îndeplini această citare, să ne comunice şi motivele. Este nevoie de acest demers pentru că acest aspect este nelămurit", a spus Munteanu.

Totodată, Munteanu a dispus efectuarea unor demersuri la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru ca dosarul secretizat să fie transmis la Oradea şi pus la dispoziţia instanţei, într-un loc securizat.

Demersul a fost făcut ca urmare a faptului că atât magistratul care judecă dosarul, cât şi doi dintre avocaţii angajaţi în cauză au primit certificate de securitate emise de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), care le permit accesul la informaţii clasificate.

"Ar fi util cauzei ca aceste documente să fie la Oradea, pentru ca şi instanţa să poată avea acces la studiu, de câte ori va avea nevoie. Doar nu este vorba de cloşca cu puii de aur sau nu ştiu ce avere, ca să nu poată fi aduse la Oradea!", a spus magistratul.

De asemenea, la solicitarea avocaţilor, judecătorul Munteanu a dispus înaintarea unei noi solicitări la DIICOT pentru desecretizarea dosarului.

"Este o situaţie inedită. Potrivit legii, discuţiile despre actele secrete nu se pot face în şedinţă publică, nu pot fi consemnate, nu pot fi prezentate clienţilor noştri. Legiuitorul nu a prevăzut vreo procedură pentru astfel de situaţii, iar în aceste condiţii nu se poate judeca această cauză", a explicat Ionel Haşotti, avocatul lui Mustafa Tartoussi, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din ţară.

Pe de altă parte, avocatul a atras atenţia asupra faptului că, pe lângă dosarul clasificat păstrat la sediul Parchetului Înaltei Curţi, un set de acte util cauzei, tot clasificate, se află şi la sediul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, instituţie care a refuzat să îl pună la dispoziţie.

"Am făcut o adresă la IGPF pentru a mi se permite accesul la un raport la care se face referire la dosar şi nu am primit niciun răspuns", a declarat Haşotti.

Pentru a lămuri poroblema ridicată de avocat, judecătorul a decis să solicite IGPF desecretizarea actelor care fac referire la cazul Hayssam şi ataşarea acestora la dosarul aflat pe rolul Curţii de Apel Oradea.

Pentru ca toate demersurile să primească răspuns, procesul se va relua abia în 16 martie, anul viitor.

Dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam se judecă la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în luna mai 2009, cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti.

La sfârşitul lunii noiembrie 2007, procurorii i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar pentru înlesnire a ieşirii din ţară a unei persoane despre care se cunoştea că este cercetată pentru fapte de terorism, precum şi pe Omar Hayssam, sub aspectul comiterii infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat şi înlesnit, împreună cu inculpaţii Omar Mahmoud şi Omar Mukhles, ieşirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deşi cunoştea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unor acte de terorism prin organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire a trei jurnalişti români în Irak.

Cercetările efectuate în faza de urmărire penală au relevat faptul că plecarea din ţară a lui Omar Hayssam s-a realizat pe cale maritimă, cu ajutorul inculpaţilor Mustafa Tartoussi, Mukhles Omar şi Mahmoud Omar, aport justificat de "considerente de ordin material - în primul caz - şi de ordin familial - în cel de-al doilea caz".

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis condamnarea, în lipsă, la 20 de ani de închisoare a omului de afaceri Omar Hayssam, judecătorii respingând recursul promovat de avocaţii sirianului, care ceruseră rejudecarea procesului.

Hayssam este urmărit general naţional şi internaţional în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti.

Dosarul acestui caz conţine nouă volume, dintre care unul cu documente clasificate, astfel că mai mulţi magistraţi ai Curţii de Apel Oradea, inclusiv cel care va prezida completul de judecată în cazul lui Omar Hayssam, au făcut demersuri pentru obţinerea certificatului de securitate emis de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), care permite accesul la secrete de stat.

La termenul din 11 martie, preşedintele completului de judecată a anunţat că va solicita SRI şi DIICOT desecretizarea probelor de la dosar, în baza unei convenţii europene, pentru a putea fi consultate de către toate părţile implicate.

Totodată, magistratul a anunţat că Ministerul Justiţiei a comunicat faptul că Omar Hayssam nu a fost localizat sau arestat în Siria, fără să precizeze dacă acest lucru a fost aflat pe căi oficiale sau neoficiale.

Din acest motiv, judecătorul a spus că va face o nouă adresă către Ministerul Justiţiei prin care va solicita atât localizarea lui Omar Hayssam în Siria, cât şi dovada diligenţelor făcute de Ministerul Justiţiei pentru aflarea informaţiilor solicitate de instanţă.

La termenul din 3 iunie, Ionel Haşotti, avocatul lui Tartousi Mustafa, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam a fugit din România, a declarat că are certitudinea că acesta este închis într-o închisoare din Siria.

La acelaşi termen, Ionel Haşotti, avocatul lui Tartousi Mustafa, a arătat că incertitudinile legate de locul unde se află, în prezent, Omar Hayssam sunt determinate de unele erori comise de autorităţile române.

Haşotti a afirmat că în corespondenţa dintre Ministerele de Justiţie român şi sirian există erori care provin din inversarea ordinii numelor omului de afaceri.

Avocatul a precizat că numele corect al sirianului este Hayssam Khaled Omar şi nu Omar Khaled Hayssam, cum figurează în documentele româneşti înaintate inclusiv Ministerului Justiţiei din Siria.

Totodată, Haşotti a spus că Omar Hayssam se află în detenţie într-o închisoare din Siria, chiar dacă acest lucru nu a fost certificat de autorităţi.

La termenul din 8 iunie, Curtea de Apel Oradea a revocat măsura interdicţiei de a părăsi ţara în cazul fraţilor lui Omar Hayssam, Omar Mukhles şi Omar Mahmoud, şi în cazul lui Mustafa Tartoussi, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din ţară, însă decizia a fost atacată la instanţa supremă.

În 30 iunie, ICCJ a decis că cei trei pot părăsi România.