Guvernul se va consulta cu Parlamentul privind procedura care se impune în cazul legii educaţiei, având în vedere situaţia fără precedent când o decizie a Curţii Constituţionale intervine în timpul derulării procedurii de angajare a răspunderii, anunţă purtătorul de cuvânt, Ioana Muntean.
"Guvernul a luat act de decizia Curţii Constituţionale şi aşteaptă motivarea acesteia. După motivarea deciziei Curţii Constituţionale, Guvernul se va consulta cu Parlamentul privind procedura care se impune în cazul legii educaţiei naţionale, având în vedere că suntem într-o situaţie fără precedent, când o decizie a Curţii Constituţionale intervine în timpul derulării procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului. Guvernul apreciază, în continuare, că Legea Educaţiei Naţionale este extrem de importantă în cadrul procesului de reformare a statului şi a sistemului educaţional din România", a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Muntean.
Curtea Constituţională a constatat, miercuri, că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern, ca urmare a retragerii Legii educaţiei din Senat, de către Executiv.
Senatorul PSD Ecaterina Andronescu a declarat, miercuri, că, urmare a deciziei Curţii Constituţionale, moţiunea de cenzură depusă după asumarea răspunderii Guvernului nu mai are obiect, iar Comisia de învăţământ din Senat continuă dezbaterea în ritm susţinut a Legii educaţiei
Decizia Curţii survine după ce preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a înaintat o sesizare referitoare la proiectul legii educaţiei, reclamând un conflict juridic de natură constituţională cu Guvernul.
Geoană afirma că acest conflict a fost iniţiat în momentul în care Guvernul a decis să retragă din Senat proiectul Legii educaţiei şi să îşi angajeze răspunderea în Parlament pentru adoptarea acesteia. "Guvernul Boc, într-o incarnaţiune anterioară a sa, a făcut un lucru similar în 2009, şi după un an de zile încearcă acelaşi lucru", adăuga el, precizând că angajarea răspunderii pe Legea educaţiei a mai fost respinsă de CC anul trecut, cu motivaţia că angajarea răspunderii Guvernului nu poate fi folosită decât în cazuri excepţionale.
Între timp, în 28 octombrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru proiectul legii educaţiei.
Anterior, în 18 noiembrie 2009, Curtea Constituţională declarase neconstituţională legea educaţiei asumată de Guvern în 15 septembrie 2008.
În motivarea deciziei de atunci, Curtea Constituţională a arătat că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum şi în orice condiţii, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepţie.
De asemenea, judecătorii constituţionali arătau atunci că dreptul Guvernului de a stabili conţinutul şi structura unui proiect de lege nu este absolut, ci trebuie să se supună unor condiţii impuse ori desprinse din realitate pentru programul său de guvernare, ignorarea echivalând cu subminarea raporturilor între puteri.
Curtea Constituţională admitea, astfel, o sesizare a parlamentarilor liberali care au reclamat mai multe prevederi ca fiind neconforme cu legea fundamentală, printre care şi aceea legată de faptul că profesorii care deţin funcţia de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic.
Ulterior, în primăvara anului 2010, Guvernul a înaintat Parlamentului un nou proiect al legii educaţiei.