CC: Există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern

Curtea Constituţională a constatat, miercuri, că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern, ca urmare a retragerii Legii educaţiei din Senat, de către Executiv.

În şedinţa din 3 noiembrie 2010, Plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, pe de o parte, şi Guvern, ca autoritate publică a puterii executive, pe de altă parte, conflict declanşat prin oprirea din procedura legislativă de la Senat a proiectului Legii educaţiei naţionale şi angajarea răspunderii de către Guvern asupra acestui proiect de lege - cerere formulată de Preşedintele Senatului.

"În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, a constatat că angajarea răspunderii de către Guvern în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în temeiul art.114 alin.(1) din Constituţie, asupra proiectului Legii educaţiei naţionale este neconstituţională şi a declanşat un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, întrucât proiectul de lege se află în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională", arată Biroul de presă al CC.

Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Parlamentului României şi Guvernului.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a sesizat Curtea Constituţională privind Legea educaţiei, reclamând un conflict juridic de natură constituţională cu Guvernul.

Geoană afirma că acest conflict a fost iniţiat în momentul în care Guvernul a decis să retragă din Senat proiectul Legii educaţiei şi să îşi angajeze răspunderea în Parlament pentru adoptarea acesteia. "Guvernul Boc, într-o incarnaţiune anterioară a sa, a făcut un lucru similar în 2009, şi după un an de zile încearcă acelaşi lucru", adăuga el, precizând că angajarea răspunderii pe Legea educaţiei a mai fost respinsă de CC anul trecut, cu motivaţia că angajarea răspunderii Guvernului nu poate fi folosită decât în cazuri excepţionale.

"Nu este normal ca Guvernul să persiste în aceeaşi greşeală şi dorim să îl îndreptăm, dacă nu îl îndreptăm de tot la moţiunea de cenzură", spunea preşedintele Senatului.

Geoană afirma că decizia Guvernului de a retrage Legea educaţiei din procesul legislativ din Senat este "un gest arbitrar" care echivalează cu desfiinţarea rolului de legiferare al Parlamentului.

Între timp, în 28 octombrie, Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe Legea educaţiei.

Anterior, în 18 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Legea educaţiei asumată de Guvern în 15 septembrie 2008.

În motivarea deciziei, Curtea Constituţională a arătat că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum şi în orice condiţii, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepţie.

De asemenea, judecătorii constituţionali arătau atunci că dreptul Guvernului de a stabili conţinutul şi structura unui proiect de lege nu este absolut, ci trebuie să se supună unor condiţii impuse ori desprinse din realitate pentru programul său de guvernare, ignorarea echivalând cu subminarea raporturilor între puteri.

Curtea Constituţională admitea, astfel, o sesizare a parlamentarilor liberali care au reclamat mai multe prevederi ca fiind neconforme cu legea fundamentală, printre care şi aceea legată de faptul că profesorii care deţin funcţia de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic.

Ulterior, în primavara anului 2010, Guvernul a înaintat Parlamentului un nou proiect al Legii educaţiei.