Asociaţia Magistraţilor din România şi cea a Procurorilor cer Consiliului Superior al Magistraturii să iniţieze demersuri pentru modificarea legislaţiei, întrucât apariţia în mass-media a interceptărilor creează presiune asupra imparţialităţii justiţiei şi generează un climat de insecuritate.
"Asociaţiile profesionale ale magistraţilor constantă cu îngrijorare că probe din dosare penale şi, în special, interceptări telefonice sau înregistrări ambientale apar în mass-media, creând presiune asupra imparţialităţi justiţiei şi un climat de insecuritate generală. Respectarea principiilor legalităţii şi imparţialităţii constituie o condiţie de bază a credibilităţii justiţiei", se arată într-un comunicat remis, joi, agenţiei MEDIAFAX, de către AMR şi Asociaţia Procurorilor din România (APR).
Astfel, cele două asociaţii cer Consiliului Superior al Magistraturii "să dispună efectuarea unor verificări privind aceste situaţii devenite practică constantă şi, în măsura în care se stabileşte săvârşirea unor abateri disciplinare, să se învestească cu soluţionarea lor ori să dispună sesizarea organelor de urmărire penală".
"Totodată, solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să iniţieze demersuri pentru modificarea legislaţiei în sensul revizuirii normelor privind interceptarea convorbirilor telefonice, durata interceptărilor, proba autenticităţii înregistrărilor, securitatea acestora, explicarea conţinutului de mandat de securitate naţională, în conformitate cu jurisprudenţa CEDO în materie, astfel încât prevederile constituţionale privind respectarea şi ocrotirea vieţii intime, familiale şi private să nu fie încălcate, iar pe de altă parte cetăţeanul să nu fie expus unei vulnerabilităţi perpetue faţă de organele statului", arată sursa citată.
În opinia asociaţiilor, "în niciun caz informaţia de interes public nu se identifică cu o interceptare generalizată a convorbirilor telefonice şi nici imperativul de securitate naţională nu poate expune cetăţeanul sentimentului de frică şi insecuritate prin încălcarea garanţiilor constituţionale, insecuritatea individuală nefiind specifică expectanţei de securitate şi protecţie pe care le aşteaptă cetăţeanul de la stat. Statul are obligaţia de a pune în valoare valenţele umane şi nu distrugerea acestora sau strivirea demnităţii individuale".
"Integritatea morală şi profesională este o condiţie de bază a exercitării profesiei de magistrat, iar Consiliul Superior al Magistraturii este nu numai garantul independenţei magistraţilor, cât şi apărătorul bunei lor reputaţii care are repercusiuni directe asupra imaginii justiţiei", arată asociaţiile.