România este pe locul opt în UE la capitolul siguranţă rutieră, reuşind din 2009 să reducă substanţial accidentele, prin promovarea educaţiei rutiere în rândul populaţiei, după ce în 2008 era singurul stat membru care nu a reuşit să-şi îndeplinească obiectivele, a spus Lucian Diniţă, şeful DPR.
Lucian Diniţă, şeful Direcţiei Poliţiei Rutiere (DPR) din cadrul Poliţiei Române, a declarat, joi, la prezentarea activităţii pe primele nouă luni ale anului, că, după ce în perioada 2007-2008 crescuse mult numărul persoanelor decedate în urma accidentelor rutiere, începând cu 2009 situaţia s-a ameliorat substanţial, prin adoptarea unei strategii de educare a populaţiei.
Astfel, în perioada 2009-2010, numărul accidentelor rutiere a ajuns la nivelul înregistrat în 2003-2004, iar cel al persoanelor decedate a ajuns la nivelul din 1998.
În primele nouă luni ale anului 2010 numărul accidentelor a scăzut, faţă de aceeaşi perioadă din 2009, cu 11,4 la sută, iar numărul morţilor a fost mai mic cu 16,5 la sută, scădere care nu a fost înregistrată vreodată în România în ultimii 20 de ani. Totodată, numărul răniţilor grav în urma accidentelor a scăzut cu 9,1 la sută.
Cauzele cele mai frecvente ale accidentelor rutiere în România sunt, în ordine, viteza excesivă sau neadaptată condiţiilor de trafic, traversarea neregulamentară a pietonilor - care, potrivit lui Diniţă, se practică din cauza lipsei educaţiei sau a ignorării cu bună ştiinţă a semnalelor rutiere - şi neacordarea priorităţii pentru pietoni sau autovehicule.
Cele mai multe accidente rutiere au loc pe străzile din localităţi, urmate de drumurile naţionale, unde se practică viteze mari. De asemenea, majoritatea au loc în mediul urban.
Intervalul orar critic, în ceea ce priveşte producerea de accidente, este 16.00 - 20.00, iar ziua în care se petrec cele mai multe coliziuni este duminică, urmată de vineri şi sâmbătă.
Referitor la situaţia pe luni, în august se produc cele mai multe incidente, iar în februarie cele mai puţine.
Totodată, poliţiştii rutieri au constatat, în primele nouă luni ale anului, că cele mai multe infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice sunt legate de alcoolemie, urmate de conducerea de autovehicule neînmatriculate, cu numere false sau fără permis.
Ofiţerii au mai constatat şi un număr mare de infracţiuni privind transportul de ţigări de contrabandă, alcool sau combustibili.
Lucian Diniţă a mai spus că, în contextul adoptării la nivelul UE a unui plan de reducere a riscului rutier la jumătate în perioada 2011-2020, România trebuie să-şi rezolve problemele de nerespectare a normelor rutiere şi să se asigure că sancţiunile acordate îşi îndeplinesc obiectivul.
Acesta a arătat că schimbarea unghiului de abordare, din acordarea de sancţiuni celor care încalcă legea la promovarea educaţiei rutiere printre cetăţeni, este esenţial pentru atingerea obiectivului. El a adăugat că, după ce România a pus mai mult accent pe educaţie rutieră şi a obţinut rezultate bune, alte state europene i-au urmat exemplul.