Sindicatele cer premierului să respecte Constituţia, să nu-şi asume răspunderea pe Legea educaţiei

AFI îşi exprimă dezacordul în legătură cu decizia Guvernului de a-şi asuma răspunderea pe proiectul Legii educaţiei naţionale, eludând încă o dată dezbaterea parlamentară şi aruncând în derizoriu această instituţie fundamentală a democraţiei, cu atât mai mult cu cât dialogul social şi dezbaterea publică pe acest proiect de lege a fost ca şi inexistent, se arată într-un comunicat de marţi al AFI.

"Totul a fost mimat deoarece ministrul Educaţiei nu a dorit să negocieze cu partenerii sociali punctele sensibile din Legea educaţiei. Prin noul act normativ, educaţia românească va suferi modificări structurale, în legătură cu care nu s-au făcut studii de impact şi de fezabilitate, creându-se astfel premisele ratării, încă o dată, a reformei din sistem", potrivit sursei citate.

Sindicaliştii consideră că înainte de adoptarea acestei legi este obligatoriu să înceapă consultări reale ale Comisiei de Învăţământ a Senatului cu partenerii sociali - organizaţiile sindicale, asociaţiile părinţilor, ale studenţilor şi ale elevilor - pentru a fi găsite soluţiile cele mai adecvate, care să ţină cont de tradiţiile poporului român, aspiraţiile societăţii şi idealul educaţional.

Atât Federaţia Educaţiei Naţionale, cât şi Federaţia "Spiru Haret", organizaţii care formează AFI, resping încă o dată "găselniţa" Guvernului având în vedere importanţa excepţională a acestei legi.

De asemenea, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) cere adoptarea Legii educaţiei în Parlament, susţinând că asumarea răspunderii de către Guvern pentru acest act normativ este ilegală, reamintind Executivului că Legea educaţiei, de maximă importanţă pentru România, este o lege organică şi nu poate fi adoptată prin asumarea răspunderii, astfel că "prima lecţie pe care guvernanţii o predau prin această lege este tocmai cea a încălcării legislaţiei româneşti".

Reprezentanţii coaliţiei de guvernare au decis, luni seară, ca Executivul să-şi angajeze răspunderea pe proiectul legii educaţiei şi pe cel privind salarizarea unitară, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din coaliţie.

Potrivit surselor citate, Executivul urmează să ia decizia asumării răspunderii pe legea educaţiei în şedinţa de miercuri, după care vor fi urmate procedurile parlamentare.

Preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Senat, Mihail Hărdău, a declarat, marţi, că membrii comisiei se vor întruni pentru a stabili amendamentele pe care le vor propune Executivului cu ocazia asumării răpunderii în Parlament pe Legea educaţiei naţionale.

"Este decizia Guvernului, o luăm ca atare. Din acest moment aşteptăm să vedem cum decurg etapele de lucru în această decizie. Probabil că pe procedura asumării ne întâlnim cu comisia să stabilim ce amendamente vom depune din partea comisiei", a spus el, întrebat despre decizia Executivului de a-şi asuma răpunderea pentru acest proiect.

Comisia a încetat dezbaterile la proiectul Legii educaţiei naţionale, urmare a deciziei coaliţiei ca Guvernul să-şi asume răspunderea în Parlament.

Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.

Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii astfel adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.