Federaţia "Alma Mater": Asumarea răspunderii pe legile educaţiei şi salarizării, neconstituţională

Federaţia "Alma Mater" consideră deciziile coaliţiei de guvernământ referitoare la adoptarea Legii educaţiei naţionale şi a Legii salarizării unitare prin asumarea răspunderii, ca fiind neconstituţionale, generatoare de noi tensiuni interpartinice şi sociale. Adoptarea formei Legii Educaţiei Naţionale, rezultată în urma discuţiilor din Comisia de Învăţământ a Camerei Deputaţilor, cu mimarea dialogului social, va reprezenta o gravă eroare, cu efecte ireparabile pentru învăţământul românesc, susţin sindicaliştii într-un comunicat remis, marţi seara. "Întrucât, anul şcolar/universitar este în desfăşurare, Federaţia «Alma Mater» nu înţelege graba deosebită manifestată de coaliţia de guvernământ, pentru adoptarea acestei legi organice de mare importanţă pentru viitorul educaţiei româneşti", se arată în comunicat. Sindicaliştii reamintesc comunităţilor academice şi opiniei publice, că în actuala formă a Legii Educaţiei Naţionale nu au fost rezolvate probleme fundamentale, ca afectarea dramatică a autonomiei universitare, dictatul prin care se impune o metodologie riscantă pentru alegerea conducerii universităţilor, puterea discreţionară acordată rectorului, lipsa viziunii în ceea ce priveşte creşterea şi menţinerea performanţelor academice, prin pensionarea forţată a personalului didactic cu rezultate ştiinţifice deosebite. De asemenea, sindicaliştii sunt nemulţumiţi de tratarea neunitară a învăţământului universitar de stat şi a celui particular, de minimizarea rolului partenerilor de dialog social, în luarea deciziilor din universităţi şi din întregul sistem educaţional. Adoptarea formei din acest moment a Legii Salarizării Unitare acutizează nemulţumirile personalului din învăţământ, prin poziţionarea necorespunzătoare a acestuia în grila de salarizare (în treimea inferioară a grilei), dispariţia sporului de doctorat, adoptarea unei grile de salarizare care nu ţine seama de criterii de performanţă, stabilirea salariului minim de 640 de lei şi nu a celui de 705 lei prevăzut în Legea 330/2009. Pentru toate aceste probleme sunt necesare corecturi semnificative în ambele proiecte de legi, susţin sindicaliştii "Alma Mater". "Tema educaţiei nu trebuie politizată. Federaţia apreciază că este absolut necesar consensul pentru a rezulta o lege a educaţiei care să dea stabilitate şi predictibilitate sistemului de învăţământ, care să asigure o dezvoltare durabilă a României", potrivit sursei citate. În aceste condiţii, sindicaliştii cer factorilor politici decizionali să finalizeze în scurt timp analiza proiectului Legii Educaţiei Naţionale în Comisia de Învăţământ a Senatului şi votarea acestuia în Parlament, conform procedurii de adoptare a unei legi organice şi să realizeze o grilă de salarizare echitabilă pentru personalul din învăţământ, corespunzătoare criteriilor de pregătire şi performanţă ale acestuia şi votarea Legii Salarizării Unitare în Parlament. De asemenea, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) cerea adoptarea Legii educaţiei în Parlament, susţinând că asumarea răspunderii de către Guvern pentru acest act normativ este ilegală, reamintind Executivului că Legea educaţiei, de maximă importanţă pentru România, este o lege organică şi nu poate fi adoptată prin asumarea răspunderii, astfel că "prima lecţie pe care guvernanţii o predau prin această lege este tocmai cea a încălcării legislaţiei româneşti". Şi Alianţa Federaţiilor din Învăţământ (AFI) cerea premierului să respecte procedurile parlamentare indicate de Constituţie în ceea ce priveşte adoptarea legilor organice, în caz contrar ameninţând că va apela la justiţie şi va sesiza organismele internaţionale privind asumarea Legii educaţiei. Decizia de angajare a răspunderii pentru legea educaţiei a fost anunţată oficial, la finalul şedinţei, de către premierul Emil Boc, care a precizat că Executivul va promova forma legii adoptată de Camera Deputaţilor, dar că îşi manifestă disponibilitatea de a analiza toate amendamentele depuse de către parlamentari. Şeful Guvernului a susţinut că a apelat la "procedura tăioasă" a angajării răspunderii în condiţiile în care proiectul legii educaţiei este blocat în Parlament şi orice tergiversare a adoptării nu este benefică modernizării sistemului educaţional. El a arătat totodată că, la precedenta încercare a Guvernului de a-şi angaja răspunderea pentru legea educaţiei, Curtea Constituţională a indicat că procedura nu este posibilă fără o "dezbatere publică suficientă" a actului normativ, ceea ce acum nu este cazul. Reprezentanţii coaliţiei de guvernare au decis, luni seară, ca Executivul să-şi angajeze răspunderea pe proiectul legii educaţiei şi pe cel privind salarizarea unitară, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din coaliţie.