Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) cere adoptarea Legii educaţiei în Parlament, susţinând că asumarea răspunderii de către Guvern pentru acest act normativ este ilegală.
Reprezentanţii FSLI arată, marţi, într-un comunicat de presă, că îşi exprimă indignarea faţă de decizia coaliţiei de guvernământ şi a Executivului de adoptare a Legii educaţiei naţionale prin asumarea răspunderii, precizând că astfel de "trocuri politice" făcute în cadrul coaliţiei aflate la putere demonstrează lipsa de interes pentru asigurarea unui viitor mai bun elevilor şi, implicit României.
"Remarcăm, astfel graba prin care se doreşte punerea în aplicare a unor legi care să deservească propriile interese. Ignorarea societăţii civile arată că acest Guvern mimează dialogul social şi dispreţuieşte întreaga societate, iar măsurile luate sunt dictatoriale", scriu reprezentanţii FSLI în comunicatul citat.
FSLI reaminteşte Guvernului că Legea educaţiei, de maximă importanţă pentru România, este o lege organică şi nu poate fi adoptată prin asumarea răspunderii, astfel că "prima lecţie pe care guvernanţii o predau prin această lege, este tocmai cea a încălcării legislaţiei româneşti".
Totodată, reprezentanţii FSLI susţin că, prin asumarea răspunderii, Guvernul transformă acest document într-o simplă bucată de hârtie, care va fi modificat ori de câte ori un partid politic aflat la guvernare va dori acest lucru.
"Deznodământul va fi unul singur: generaţiile de elevi vor fi doar simpli cobai, pe care fiecare ministru al Educaţiei va face în continuare experimente. Nu acceptăm ca elevii noştri să fie astfel batjocoriţi şi cerem pe această cale Guvernului să adopte Legea educaţiei naţionale doar prin votul în Parlament", potrivit FSLI.
Reprezentanţii coaliţiei de guvernare au decis, luni seară, ca Executivul să-şi angajeze răspunderea pe proiectul legii educaţiei şi pe cel privind salarizarea unitară, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din coaliţie.
Potrivit surselor citate, Executivul urmează să ia decizia asumării răspunderii pe legea educaţiei în şedinţa de miercuri, după care vor fi urmate procedurile parlamentare.
Preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Senat, Mihail Hărdău, a declarat, marţi, că membrii comisiei se vor întruni pentru a stabili amendamentele pe care le vor propune Executivului cu ocazia asumării răpunderii în Parlament pe Legea educaţiei naţionale.
"Este decizia Guvernului, o luăm ca atare. Din acest moment aşteptăm să vedem cum decurg etapele de lucru în această decizie. Probabil că pe procedura asumării ne întâlnim cu comisia să stabilim ce amendamente vom depune din partea comisiei", a spus el, întrebat despre decizia Executivului de a-şi asuma răpunderea pentru acest proiect.
Comisia a încetat dezbaterile la proiectul Legii educaţiei naţionale, urmare a deciziei coaliţiei ca Guvernul să-şi asume răspunderea în Parlament.
Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.
Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii astfel adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.