Botiş: De acord cu vârsta de pensionare diferenţiată; alte modificări nu se impun în lege

Ministrul Ioan Botiş a confirmat că există în Guvern tendinţa de majorare a salariilor bugetarilor în 2011, în condiţiile în care se va menţine anvelopa salarială şi va fi un număr mai mic de salariaţi, respectiv 1.290.000 în anul viitor.

Totodată, el a explicat că riscul de pierdere a ajutoarelor sociale, odată cu aplicarea măsurii de impozitare a zilierilor, este redus, întrucât veniturile zilierilor sunt foarte mici.

Botiş anunţă că priorităţile sale pe termen scurt sunt Legea pensiilor, Legea salarizării unitare, Codul de asistenţă socială. O altă prioritate este crearea unui sistem informatizat care să cuprindă toate instituţiile aflate în coordonarea sau în subordinea Ministerului Muncii.

Prezentăm integral interviul acordat Agenţiei MEDIAFAX de ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ioan Botiş:

Reporter: A trecut mai bine de o lună de la restructurările din sistemul bugetar, ce economii s-au făcut în Ministerul Muncii? Şi, având în vedere că sunt voci în Guvern care spun că e posibilă o majorare salarială în 2011, cât de optimist sunteţi în sensul acesta şi de unde ar putea veni resursele?

Ioan Botiş: Economiile vin din două zone: din reducerile cu 25 la sută a salariilor şi din restructurări. Până acum, din ce avem ca date finale, trebuie să remarc faptul că am ajuns la o economie de aproape 107 milioane de lei. Aici trebuie să includem şi economiile care vin din cheltuielile de capital şi din cheltuielile materiale aferente. Există o economie considerabilă la nivelul Ministerului Muncii şi, dacă transformăm această economie în euro, ajungem probabil la o sumă de 30 - 34 de milioane de euro.

Rep: Şi dacă e să dăm curs vocilor din Guvern, care vorbesc de posibile majorări salariale în 2011?

I.B.: Sunt într-adevăr discuţii pe Legea cadru de salarizare şi pe Legea pentru 2011 şi există o tendinţă în acest sens, de a propune anumite creşteri salariale în condiţiile în care avem aceeaşi anvelopă salarială şi avem un număr mai mic de salariaţi. Pentru anul 2011 numărul de bugetari va fi undeva la 1.290.000.

Rep: Domnul preşedinte Traian Băsescu tocmai a anunţat că va retrimite în Parlament Legea pensiilor, care a fost declarată constituţională de către Curte. Dumneavoastră sunteţi pentru sau împotriva egalizării vârstei de pensionare?

I.B.: Ca parlamentar am fost iniţiatorul unei modificări la Legea pensiilor şi această modificare a dus direct la ceea ce a şi specificat preşedintele Traian Băsescu, la o vârstă diferenţiată de pensionare între femei şi bărbaţi. La ora actuală, prin legea propusă spre promulgare, vârsta de pensionare atinge 65 de ani pentru doamne, în 2030, şi din 2014 pentru bărbaţi.

Eu am susţinut în Comisia de muncă, în momentul în care această lege a ajuns în Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor, o vârstă diferenţiată: ieşirea la pensie pentru doamne la 63 de ani iar pentru bărbaţi la 65 de ani. Este posibil ca preşedintele să sesizeze faptul că este o perioadă mult prea lungă de activitate pentru doamne şi, în aceste condiţii, a retransmis Parlamentului această lege. Rămâne ca Parlamentul să decidă. În fond, Parlamentul este suveran.

Rep: Vă aşteptaţi să existe şi alte modificări în afară de vârsta de pensionare?

I.B.: Din punctul meu de vedere ar fi puţin justificate alte modificări. Trebuie să remarc faptul că valoarea punctului de pensie are o relaţie matematică, legată în mod clar de evoluţia economică a ţării şi cred că alte modificări de substanţă nu se impun în lege.

Rep: Proiectul Legii unitare de salarizare prevede că persoanele care ocupă funcţii de conducere şi care sunt numite politic nu pot intra în valul de disponibilizaţi. E corectă o astfel de decizie?

I.B.: Eu nu cred că există o astfel de abordare, de tip politic. Poate fi acel articol 30, care spune în mod foarte clar următorul lucru şi aş vrea să şi citez: "Persoanele care ocupă funcţii de conducere în instituţiile şi autorităţile publice care sunt supuse restructurărilor vor fi trecute pe un post vacant în cadrul structurii organizatorice, aprobate potrivit legii, cu respectarea condiţiilor de vechime prevăzute de lege". Nu am întâlnit un raport politic în lege sub nicio formă. Eu nu aş putea să confirm că unele persoane sunt propuse pe funcţii politic sau prin recomandare politică dar legea prevede foarte clar, aşa cum şi legea iniţială, OUG 1/2009, prevedea exact acelaşi lucru. Legea 330 nu schimbă substanţial ceea ce prevedea OUG-ul.

Rep: Dar sunt trecute pe un post vacant...

I.B.: Sunt trecute pe un post vacant sau pe o funcţie de execuţie cu respectarea condiţiilor legale şi a celor de vechime în special.

Rep: Dar nu este prevăzut acelaşi lucru pentru tot personalul bugetar.

I.B.: Legea nu face referire doar la o structură sau la o parte din funcţionarii publici, legea se aplică tuturor funcţionarilor publici.

Rep: Deci dumneavoastră spuneţi că nu există astfel de măsuri discriminatorii.

I.B.: Eu pot să afirm că nu există o măsură politică în ceea ce propune legea.

Rep: Sindicaliştii din educaţie au discutat marţi cu ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, şi acesta le-ar fi promis că susţine nişte coeficienţi maximi pentru învăţământ. Sunteţi susţinătorul acestei idei?

I.B.: Noi am avut întâlniri cu reprezentanţii sindicatelor din învăţământ, ieri (miercuri - n.r.) a avut loc prima rundă, astăzi avem o întâlnire consultativă şi mâine la ora 15.00 vom continua negocierile şi vom discuta exact această problemă. După aceaste discuţii o să venim şi cu o comunicare oficială din partea Ministerului Muncii.

Rep: Consideraţi oportună, în perioadă de criză şi implicit într-o criză a locurilor de muncă, impozitarea zilierilor? Şi vroiam să clarificăm un aspect: dacă ei ar putea fi afectaţi în planul ajutoarelor sociale pe care le primesc, odată cu introducerea acestei măsuri.

I.B.: Aici vă rog să-mi permiteţi să fiu sceptic. Cred că nu vor fi afectaţi foarte mulţi, dacă vorbim de ajutoarele sociale, dar sper ca în timp această piaţă să se aşeze într-un fel sau altul. Până acum nu avem nicio relaţie cu forţa de muncă din zona agriculturii, cea care lucrează în mod special la negru. Vrem să vedem ce avem la această dată în agricultură, să identificăm ce forţă de muncă există şi să încercăm să sprijinim mai ales întreprinderile care au nevoie de forţă de muncă şi care, de multe ori, angajează această forţă de muncă, hai să spunem aşa, "la negru", adică fără a avea un raport contractual. Ei nu-şi pot deduce acele cheltuieli pe care le fac în cazul în care plătesc această forţă de muncă la negru şi noi am venit cu această reglementare la cerinţele lor. Ei au sesizat faptul că sunt obligaţi de multe ori să folosească mână de lucru la negru şi nu pot să-şi deducă cheltuielile pe care le fac cu plata personalului. Şi în aceste condiţii nu am făcut decât să reglementăm o stare de fapt existentă.

Până la urmă, în perspectivă, cred că ar fi benefic şi pentru cel care lucrează cu ziua să aibă contribuţii la sistemul de pensii sau la cel de asigurări de sănătate. Ar fi în avantajul lui şi al familiei să beneficieze după un anumit timp de pensie şi cu siguranţă va fi mulţumit, chiar dacă nu conştientizează acum ce valoare are această contribuţie la sistemul de pensii sau să cotizeze la sistemul de sănătate şi atât el, cât şi familia lui, să beneficieze de un pachet minimal de servicii de sănătate. Până la urmă e vorba de responsabilitatea pe care o avem noi faţă de cetăţeni ai României, care sunt într-o situaţie de excluziune. Pentru că, în general, cei care lucrează cu ziua nu sunt în cea mai fericită situaţie materială.

Rep: Dar pot fi cazuri care, în momentul în care li se iau în calcul aceste venituri pe care ei le obţin din munca de zilier, să piardă ajutoarele sociale? Pentru că aici era temerea lor, că nu s-ar mai încadra în cuantumurile prevăzute de lege pentru a primi ajutorul social.

I.B.: Am să vă dau un exemplu foarte simplu. Pentru a te încadra la ajutorul de încălzire este un prag de 615 lei. Pentru un zilier va fi foarte greu să atingă acest prag în condiţiile în care se lucrează cu ora sau cu ziua. Pe oră ei sunt plătiţi cu 3,50 lei şi, din ceea ce ştiu eu pe piaţă, cred că va fi extrem de greu pentru un zilier să câştige această sumă. Poate sunt perioadele de vară, când nu avem astfel de ajutoare, şi cu siguranţă peste iarnă sunt foarte puţine locuri de muncă cărora li s-ar putea adresa zilierii. Sunt foarte sceptic ca un zilier să beneficieze de o sumă consistentă ca venit astfel încât să iasă din zona aceasta, de excludere socială.

Rep: Care sunt priorităţile dumneavoastră pentru mandatul pe care îl aveţi acum? Pe termen scurt şi lung.

I.B.: Am afirmat din prima zi că în primul rând Legea pensiilor şi sper ca Parlamanetul să ia o decizie foarte rapid în ce priveşte Legea pensiilor. Al doilea lucru pe care vreau să-l finalizez ţine de Legea cadru a salarizării unitare şi Legea privind salarizarea în 2011, al treilea - Codul de asistenţă socială şi suntem în măsură ca în cel mult două săptămâni să îl prezentăm finalizat şi să-l transmitem partenerilor sociali spre studiu. După aceea ne-am propus să facem câteva modificări pe legislaţia muncii, am semnat deja un protocol cu Confederaţia Sindicatelor Democratice din România astfel încât să punem în acord legislaţia muncii cu prevederile Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi a legislaţiei europene în domeniul muncii. Acestea sunt priorităţile pe termen scurt.

După aceea putem vorbi de un sistem informatizat la nivelul ministerului, un sistem care să cuprindă toate instituţiile aflate în coordonarea sau în subordinea Ministerului Muncii şi să avem, cred eu, un nivel înalt de servicii adresate cetăţeanului, Practic, la această oră, fiecare instituţie are diverse sisteme informatice şi nu am reuşit să coagulăm într-un singur cub de date toate informaţiile şi eu cred că este provocarea cea mai mare, pentru mine ca ministru, să reuşesc să adun într-un cub de date absolut toate informaţiile iar atunci când cerem printr-un cod numeric personal date despre o persoană să ştim exact ce tipuri de ajutoare, ce tipuri de servicii au fost prestate pentru acea persoană şi să ştim să ne ducem targhetat, să atingem exact nevoia celui care se află în zona de excludere socială. Aceasta este marea provocare.

Avem un nou tip de abordare pe Codul social, o abordare care se duce spre zona de venituri şi mijloace astfel încât să reuşim să asigurăm un plan de minimă existenţă familiei şi să nu ne adresăm exclusiv unei persoane din familie, ci să abordăm întreaga filosofie socială în legătură directă cu familia. Să tratăm familia, nu persoana.

Rep: Ştiu că urma, apropo de Codul social, să se stabilească un plafon pentru suma pe care o poate primi o familie sau o persoană singură din prestaţii sociale.

I.B.: Există o asemenea abordare şi în Codul social am trasat câteva linii directoare dar nu aş vorbi foarte mult până nu venim cu draftul şi nu îl prezentăm partenerilor sociali. Există o astfel de abordare şi cu sigurnaţă pentru noi este prioritar să stabilim unde este acea limită minimă pe care noi trtebuie să o completăm. Eu sunt adeptul intrării pe piaţa muncii a celor care se află în zona de excludere socială şi a stimulării pentru cei care intră pe piaţa muncii. Până la urmă cred că şansa noastră ca ţară este de a creşte gradul de ocupare şi de a aduce în zona pieţei muncii cât mai multe din persoanele aflate pe palierul de excludere socială.

Rep: Traversăm o perioadă de criză şi v-aş întreba în acest context ce posibilităţi le dăm acestor oameni să intre piaţa muncii? Cum creăm noi locuri de muncă?

I.B.: Este o altă abordare care ţine de măsurile active de ocupare a forţei de muncă, trebuie să spun că voi interveni şi în structura Agenţiei Naţionale de Ocupare a forţei de Muncă şi a creării de mobilitate de profesională. În mod normal, abordarea cea mai corectă este de crea o mobilitate profesională foarte largă pentru cei care se află într-o perioadă de neocupare. Avem o abordare un pic mai interesantă, aş spune îndrăzneaţă, în ceea ce priveşte formarea profesională. Am avut câteva experienţe în Austria, un stat care ştie să facă formarea profesională, ştie să facă ocupare a forţei de muncă, are un sistem extrem de bine pus la punct şi abordările mele merg exact înacest sens. Îmi doresc ca piaţa muncii în România să aibă mobilitatea necesară astfel încât să putem creşte în următoarea perioadă gradul de ocupare.

Rep: Când vorbiţi de mobilitate vă referiţi la faptul că oamenii ar trebui să accepte să meargă în acele locuri unde există încă locuri de muncă?

I.B.: Este un tip de mobilitate. Putem aborda două astfel de linii. În primul rând o linie care se referă la mobilitatea profesională, ocupaţională, ca un om să urmeze două, trei, patru cursuri de formare profesională, deci să-şi creeze o mobilitate restrânsă, şi o altă linie, vorbim de mobilitate teritorială, care presupune şi o deplasare în zonele în care există cerinţă de forţă de muncă. Este foarte greu deocamdată pentru Europa de a discuta de acest tip de mobilitate teritorială, el există în Statele Unite şi piaţa are o altă dinamică acolo şi din acest motiv şi economia are un altfel de creştere, pentru că s-a creat în timp, mental, ideea că urmezi locul de muncă: acolo unde câştigi, acolo te duci. Europa este un pic mai conservatoare şi aici mobilitatea teritorială nu are dinamica pe care a dezvoltat-o piaţa muncii din Statele Unite.

Rep: În legătură cu Codul Muncii. Ştiu că una dintre modificări vizează flexibilizarea timpului de lucru. Pe de altă parte, s-a discutat, în momentul în care s-a votat Legea ANI, că a existat un pact între partide politice şi sindicate ca cele din urmă să nu intre sub incidenţa Legii ANI cu condiţia să accepte nişte prevederi mai facile privind concedierea în noul Cod al Muncii. În ce măsurtă concedierea oamenilor va fi mai simplu de realizat prin proiectul de modificare?

I.B.: Eu am promis şi am să mă ţin de cuvânt, am promis şi sindicatelor şi patronatelor, că orice abordare pe Codul muncii va fi doar în parteneriat. În consecinţă, ar fi prematur să mă pronunţ asupra unor prevederi ale Codului Muncii. pot să vă spun doar că am convenit să modificăm legislaţia muncii în coordonare cu cerinţele OIM şi a legislaţiei europene.