Decizia lui Băsescu de a retrimite Parlamentului Legea pensiilor, un blam pentru verdictul CC

Într-o declaraţie publică de joi, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că retrimite Parlamentului Legea sistemului unitar de pensii publice, solicitând stabilirea vârstei standard de pensionare la 63 de ani pentru femei. Legea pensiilor instituie vârsta standard de pensionare la femei şi bărbaţi la 65 de ani.

"Sunt un susţinător fără rezerve al egalităţii de şanse, dar şi al egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi", a precizat şeful statului, care a ţinut să menţioneze că, din punct de vedere legal, sunt întrunite condiţiile pentru promulgarea legii, respectiv girul Curţii Constituţionale şi semnăturile preşedinţilor celor două Camere.

Preşedintele Băsescu a subliniat, însă, că nu poate să nu analizeze realităţile socio-economice şi să constate că femeile au o situaţie mult mai grea decât bărbaţii.

El a menţionat că, de altfel, şi legea trimisă la promulgare, la articolul 57 alineatul 4 şi la articolul 60 alineatul 2, instituie diferenţe de tratament între femei şi bărbaţi, dând ca exemplu faptul că la balerini şi la militari stabileşte vârste diferite de pensionare între femei şi bărbaţi.

Prin demersul său, preşedintele "amortizează" verdictul Curţii Constituţionale, dat, ce-i drept, cu majoritate de voturi, dar la limită. Concret, cinci judecători s-au pronunţat pentru constituţionalitate, în timp ce ceilaţi patru au votat împotrivă.

Un singur vot, aparţinând unui judecător CC, a făcut diferenţa şi a decis astfel soarta a 5,5 milioane de pensionari şi a celor ce vor veni. Acesta s-a alăturat altor patru care au proclamat constituţionalitatea legii.

Lumea juridică a pus în discuţie, în ultima perioadă, oportunitatea modificării Legii Curţii Constituţionale, stabilind, ca o condiţie necesară, ca doar judecătorii de carieră să poată fi numiţi la Curte, în virtutea statutului lor de persoane apolitice şi independente.

"Nu cum s-a ajuns acum, ca preşedintele Curţii Constituţionale (Augustin Zegrean-n.r.) să fie un fost consilier juridic, fost politician", a comentat un judecător al instanţei supreme.

Judecătorul Curţii Constituţionale nu este magistrat, nu este judecător, ci e o "struţo-cămilă", spun în glumă unii jurişti.

Alţii, mai radicali, consideră că s-ar impune desfiinţarea Curţii Constituţionale, iar situţia creată de preşedinte, prin "anularea" deciziei CC de miercuri, nu face decât să confirme jocul politic în care este angrenată, cu voie sau fără, Curtea, astfel că susţin, nici mai mult nici mai puţin, decât că ar trebui modificată Constituţia şi eliminată CC ca instituţie.

Încă de miercuri, după ce Curtea s-a pronunţat pe Legea pensiilor, juriştii făceau pronosticuri în ceea ce priveşte retrimiterea legii la Parlament de către preşedintele Băsescu, în condiţiile în care apreciau că CC a avut ca scop punerea într-o lumină legală a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, acuzată de opoziţie de fraudarea votului în cazul adoptării legii. PSD a făcut de altfel şi o plângere penală împotriva preşedintelui Camerei Deputaţilor.

Pe de altă parte, juriştii antenţionau asupra faptului că alegerea din 17 iunie 2010 a fostului democrat Augustin Zegrean la conducerea CC, dar şi desemnarea judecătorilor Iulia Motoc şi Ştefan Minea, susţinuţi de PDL la Curtea Constituţională, înclină din start balanţa la această Curte în favoarea partidului de guvernământ.

Anterior, preşedintele Traian Băsescu îl numise în 3 iunie, pentru un mandat de nouă ani, pe Petre Lăzăroiu.

Judecătorul Valentin Zoltan Puskas, fost senator UDMR, a fost numit la Curtea Constituţională, în 2007, pentru un mandat de nouă ani.

Tudorel Toader a fost numit judecător de Camera Deputaţilor, în 2007, la propunerea PNL, pentru un mandat care expiră în 2016.

Ion Predescu, fostul senator PSD şi fost ministru al Justiţiei, a fost numit judecător la Curtea Constituţională de către Senat în 2004, pentru un mandat de nouă ani.

Acsinte Gaspar, fost ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul în timpul guvernării PDSR (actual PSD), fiind numit la CC în 2004, de către preşedintele Ion Iliescu.

Aspazia Cojocaru, propusă de PSD, a fost numită judecător de Camera Deputaţilor, în 2004, pentru un mandat de nouă ani, la propunerea PSD.

Încă din 2005, Curtea Constituţională a început să fie din ce în ce mai criticată şi acuzată de jocuri politice, iar după decizia sa de miercuri şi demersul şefului statului, atitudinea părtinitoare a judecătorilor şi tributară celor care i-au susţinut în funcţii devine tot mai evidentă.