Iniţiativa lui Prigoană privind presa scrisă şi online, respinsă de Comisia de cultură a Camerei

La şedinţa de marţi a Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor a participat şi Attila Szasz, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).

Attila Szasz a prezentat punctul de vedere al CNA, potrivit căruia iniţiativa lui Silviu Prigoană nu poate fi aplicată. Potrivit lui Attila Szasz, Directiva privind Serviciile Media Audiovizuale se referă doar la audiovizual, şi nu reglementează presa scrisă şi online.

În legătură cu posibilitatea ca membrii CNA "să stabilească condiţiile, criteriile şi procedura pentru acordarea licenţelor pentru presa scrisă şi presa online", fapt prevăzut în iniţiativa lui Prigoană, Attila Szasz a spus că "logica acordării licenţelor are rost când spectrul este limitat", ca în cazul posturilor de televiziune şi de radio.

Victor Socaciu, deputat PSD şi vicepreşedinte al Comisiei de cultură de la Cameră, a spus că iniţiativa lui Silviu Prigoană încalcă atât Convenţia europeană pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, cât şi Constituţia României.

"Este vorba despre încălcarea a două legi importante: Convenţia europeană pentru drepturile omului, în care se statuează libertăţile cetăţeneşti şi, în special, libertatea de exprimare, şi Constituţia României, potrivit căreia libertatea de exprimare este garantată", a explicat, pentru MEDIAFAX, Victor Socaciu motivaţia Comisiei.

Deputatul PDL Silviu Prigoană nu a fost prezent, marţi, la şedinţa Comisiei de cultură a Camerei pentru a-şi susţine iniţiativa. "Probabil se aştepta că iniţiativa sa va primi un aviz nefavorabil", a spus Victor Socaciu.

Cei 14 membri ai Comisiei de cultură a Camerei, prezenţi la şedinţa de marţi, au votat în unanimitate respingerea iniţiativei lui Silviu Prigoană.

Deputatul PDL Silviu Prigoană a depus, în septembrie, la Camera Deputaţilor o iniţiativă de modificare a Legii audiovizualului, propunând ca presa scrisă şi online să intre sub autoritatea CNA, Consiliul urmând că stabilească şi criteriile privind acordarea licenţelor pentru tipărirea sau găzduirea pe servere a publicaţiilor.

Conform iniţiativei legislative, "Consiliul exercită autoritate în domeniul presă scrisă (ziare şi reviste) şi presă online, numai în cazurile expres prevăzute de prezenta lege", în acest sens urmând să fie completat articolul 10 al actualei reglementări.

O altă prevedere a iniţiativei legislative vizează completarea articolului 17 cu un nou paragraf, astfel încât Consiliul să fie autorizat "să stabilească condiţiile, criteriile şi procedura pentru acordarea licenţelor pentru presa scrisă şi presa online".

Un alt text al propunerii legislative prevede o completare a legii 504 ca, în situaţia în care, "la cererea persoanei vătămate şi dacă publicaţia nu produce proba verităţii în termen de zece zile de la sesizare, Consiliul poate suspenda licenţa publicaţiei pentru o perioadă de 1, 3 sau şase luni".

Potrivit iniţiativei legislative, licenţa este obligatorie pentru tipărirea oricărei publicaţii de presă scrisă pe teritoriul României şi pentru găzduirea de publicaţii online pe servere, obligaţia verificării licenţei revenind proprietarului serverului.

De asemenea, se propune ca valabilitatatea unei licenţe pentru presă scrisă sau online să fie de şapte ani. Licenţa poate fi concesionată numai cu aprobarea Consiliului.

Propunerea legislativă, înregistrată la Camera Deputaţilor la 1septembrie, are ca termen pentru dezbatere şi vot final în prima Cameră sesizată 45 zile, după care va fi trimisă Senatului.

Iniţiativa legislativă este semnată de 11 parlamentari: Silviu Prigoană, Doru Leşe, Florin Anghel, Alin Popoviciu, Iustin Cionca Arghir, Adrian Niţu, Corneliu Olar, Marius Spânu, Brânduşa Novac, Mate Andras, Tudor Ciuhodaru.

"Ne preocupă mult în zilele noastre otrava din alimente, otrava din aer şi apă, însă nu facem nimic pentru a reduce otrava informaţională", se arată în expunerea de motive a proiectului.

"În România presa este liberă şi este bine că este aşa. Însă, în acelaşi mod în care nu reuşim să beneficiem doar de partea pozitivă a libertăţii în viaţa de zi cu zi, nu reuşim să avem doar o presă de informare sau de opinie şi suportăm, nu de puţine ori, elemente de presă denigratoare, insultătoare şi calomnioasă", menţionează textul citat.

De asemenea, se apreciază că este necesară o lege a statutului ziaristului, aşa cum există pentru medici, profesori, jurişti, artişti, adică pentru toate profesiunile liberale, care nu pot şi nu trebuie să fie reglementate de Codul muncii. "Cine poate fi ziarist? Care sunt drepturile şi îndatoririle ziaristului? Cum se reglementează dreptul la replică? Polemica are nişte reguli, măcar câte sunt la box? Ce este calomnia? Ce este insulta? Ce e dezinformarea? Care sunt delictele de presă, cum se ierarhizează şi cum se sancţionează? Care sunt civile, care sunt penale? Sunt întrebări pentru care societatea românească nu a găsit încă răspunsuri", se mai arată în expunerea de motive.

El a menţionat că propune limitarea "otrăvii informaţionale" care agasează zilnic, "preponderant în presa scrisă", prin intermediul unor modificări la Legea audiovizualului.

"Ştiu că poate părea impropriu, însă în actualul stadiu de maturitate al societăţii româneşti consider că e singura soluţie în măsură să reduce avalanşa de publicaţii născute peste noapte doar pentru a denigra o persoană sau a mânji o idee", a conchis Silviu Prigoană, menţionând că exemplul pozitiv al CNA reprezintă modelul şi baza pentru această iniţiativă.

Consiliul Naţional al Audiovizualului este unica autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale, o instituţie publică autonomă aflată sub control parlamentar, condusă de un consiliu format din 11 membri. Consiliul se întruneşte, în mod curent, de două ori pe săptămână, în şedinţe publice şi este mandatat să monitorizeze radiodifuzorii şi să aplice sancţiuni în cazul în care constată încălcări ale reglementărilor în vigoare. Totodată, CNA eliberează licenţe audiovizuale.