Adunarea Naţională franceză a votat joi retragerea cetăţeniei pentru francezii naturalizaţi de mai puţin de zece ani şi condamnaţi pentru uciderea unor reprezentanţi ai autorităţii publice, o măsură cerută de preşedintele Nicolas Sarkozy, transmite AFP.
Membrii Adunării Naţionale examinează de marţi un proiect de lege pe tema imigraţiei, care prevede extinderea cazurilor de retragere a cetăţeniei franceze şi aplicarea măsurilor de expulzare a cetăţenilor UE care nu respectă condiţiile de şedere.
Acest articol al proiectului de lege privind imigraţia suscită indignarea deputaţilor de stânga, dar şi a câtorva deputaţi de dreapta. Ea a fost adoptată prin vot public, cu 75 de voturi pentru şi 57 împotrivă (dintr-un total de 577 de deputaţi), după trei ore de dezbatere.
Referindu-se la discursul şefului statului, susţinut la Grenoble la sfârşitul lunii iulie, ministrul Imigraţiei, Eric Besson, a apreciat că unele evenimente, printre care şi atacarea unui jandarm, "au lovit în cetăţenii noştri": "atacând autoritatea statului, aceste persoane au atacat inima naţiunii". El a făcut referire la o "procedură excepţională".
Considerând-o o "măsură inacceptabilă, cinică şi care nu va servi la nimic", deputaţii de stânga şi-au multiplicat criticile, acuzând Guvernul şi majoritatea sa că "legitimează extrema dreaptă".
Ei vor înainta un recurs în faţa Consiliului Constituţional, apreciind că măsura încalcă "primul articol al Constituţiei" privind egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii.
Retragerea cetăţeniei pentru infractorii care ucid poliţişti este una dintre măsurile principale ale unui pachet privind consolidarea securităţii, decretat la mijlocul verii de preşedintele francez, în contextul expulzărilor foarte controversate ale unor etnici romi către România şi Bulgaria.
De la sfârşitul lunii iulie, măsurile în domeniul securităţii promovate de Sarkozy au alimentat polemica, provocând reacţii violente de indignare, în Franţa, dar şi pe plan internaţional.
Comisia Europeană şi-a anunţat miercuri intenţia de a lansa până la mijlocul lunii octombrie o procedură de infringement împotriva Franţei, dacă aceasta nu îşi asumă angajamente ferme că se va conforma dreptului european. Parisul este acuzat că nu a transpus în dreptul său intern garanţii în ceea ce priveşte expulzarea unor cetăţeni UE, garanţii prevăzute de o directivă din 2004 privind libera circulaţie.