Poliţele de viaţă vor fi încheiate, din 2011, numai după evaluarea financiară a clienţilor

Analiza se va efectua prin intermediului unui "formular de analiză a nevoilor clienţilor", care va fi prezentat la primele întâlniri cu potenţialul client.

"Formularul va fi întocmit în două exemplare şi va fi semnat de ambele părţi, iar un exemplar va fi înmânat clientului, celălalt rămânând la asigurător. Dacă clientul nu doreşte să furnizeze anumite informaţii, el va trebui să certifice acest lucru sub semnătură", se arată în Ordinul CSA 11/2010 pentru completarea normelor privind informaţiile pe care asigurătorii şi intermediarii în asigurări trebuie să le furnizeze clienţilor.

Pe baza rezultatului analizei, asigurătorii vor prezenta o recomandare scrisă clienţilor, iar soluţia propusă trebuie să fie în concordanţă cu acesta.

Formularul va conţine datele personale ale clienţilor şi despre situaţia familială, relevante pentru identificarea nevoilor (nume, prenume, adresă de corespondenţă, e-mail, telefon, profesie, stare civilă, date despre şoţ/soţie şi copii), informaţii despre situaţia financiară prezentă (venituri, cheltuieli, venit disponibil) şi obiectivele financiare pe termen lung ale clienţilor şi prioritizarea acestora.

În cazul în care poliţa este una de tip unit-linked (cu componentă investiţională) sau index-linked (care garantează returnarea capitalului investit plus un randament minim garantat), în vederea evitării asumării prin contractul de asigurare a unui risc mai mare decât toleranţa clientului, în formularul de analiză va fi inclusă o secţiune aparte, de determinare a profilului de risc al clientului, pe baza căruia se va recomanda un tip de contract de asigurare şi fond de investiţii potrivite profilului de risc rezultat.

"Înainte de încheierea unui contract de asigurare de viaţă, în momentul prezentării unui fond de investiţii asociat unei poliţe de asigurare de tip unit-linked, clientului îi va fi înmânat prospectul fondului de investiţii în care vor fi investite primele de asigurare", se precizează în ordin.

În prospect, asigurătorul va prezenta o serie de informaţii minimale, respectiv definiţii pentru cei mai importanţi termeni (activul total şi net al fondului, administratorul, benchmark/indice de referinţă, instrumentele financiare, unitatea de fond, performanţa), politica de investiţii, benchmark (un standard sau un indice de referinţă faţă de care se compară performanţa fondului de investiţii în care vor fi investite primele de asigurare) şi limitele pe clase de active din care să reiasă profilul de risc al fondului.

De asemenea, societatea va prezenta durata de investiţie minimă recomandată, nivelul şi structura taxelor, precum şi garanţiile asigurătorului (detalierea garanţiilor oferite de asigurător sau menţionarea absenţei acestor garanţii; în cazul programelor de investiţii care nu oferă garanţii se va menţiona că asigurătorul nu garantează valoarea investiţiei sau valoarea primelor plătite şi se va face menţiunea că riscul investiţiei aparţine contractantului).

În plus, asigurătorul îşi va declina responsabilitatea referitoare la garantarea unor performanţe viitoare bazate pe realizările anterioare.

"Pentru ca asiguratul să aibă o imagine clară şi completă asupra contractului de asigurare, înainte de încheierea unui contract de asigurare de viaţă asigurătorul trebuie să prezinte o proiecţie (evoluţia detaliată a contractului), care va fi întocmită în două exemplare şi va fi semnată de ambele părţi, iar un exemplar va fi înmânat clientului, celălalt rămânând la asigurător", se mai arată în actul normativ al CSA.

Contractul de asigurare va cuprinde detalii despre persoana asigurată (nume, prenume, vârstă, sex), poliţa de asigurare (tip, durată, frecvenţă de plată), evoluţia sumei asigurate, a primelor plătite, a valorii contului (pentru poliţele de tip unit-linked)/contului de participare la profit (pentru poliţele tradiţionale), a valorii de răscumpărare şi a sumei asigurate reduse.

Totodată, contractul de asigurare va prezenta informaţii despre costurile de administrare şi evoluţia simultană a două scenarii de performanţă (pesimist şi optimist) a randamentelor fondurilor de investiţii, alături de o declinare a responsabilităţii referitoare la garantarea evoluţiei contractului de asigurare conform proiecţiei prezentate, în cazul în care nu există garanţii.

"Asigurătorii au obligaţia întocmirii documentelor şi furnizării informaţiilor menţionate anterior în termen de un an de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial, Partea I", se precizează în actul normativ al CSA.

La finele anului 2009, un număr de 24 de societăţi erau autorizate de CSA să practice asigurări de viaţă.

Primele subscrise pe acest segment de piaţă au totalizat 1,63 miliarde de lei, în scădere cu 12,8% faţă de 2008.

"Criza economică care a afectat nu numai mediul de afaceri din România, dar şi scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, împreună cu reticenţa încheierii unei poliţe de asigurare în momente dificile ale vieţii, datorită faptului că nu există o educaţie în privinţa necesităţii unei asigurări, au contribuit la diminuarea portofoliului de asigurări de viaţă", se spune în raportul anual al CSA.

Anul trecut, asigurătorii de viaţă au plătit despăgubiri de 248,02 milioane de lei, în creştere cu 12,8% faţă de 2008. De asemenea, potrivit datelor CSA, sumele răscumpărate (totale şi parţiale) de clienţi au totalizat 424,5 milioane de lei, în creştere cu 54,2%.