Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoNegarea prelungită şi răspunsul neadecvat din partea autorităţilor la criză sunt motivele pentru care în România efectele declinului economic mondial au fost resimţite mult mai pronunţat, consideră bancherii şi oamenii de afaceri, care se aşteaptă în următorii doi ani la o creştere marginală.
Oamenii de afaceri şi bacherii prezenţi la întâlnirea ZF Expert - "Lehman Brothers - doi ani de la falimentul care a adus criza" au fost de acord că atât Guvernul, cât şi banca centrală s-au plast un timp prea îndelungat în perioada de negarea a crizei şi posibilelor efecte, iar ulterior autorităţile nu au luat deciziile macroeconomice corecte.
"BNR nu a realizat amplitudinea crizei decât foarte târziu (...) Pot înţelege eroarea prin omisiune din partea Guvernului în an electoral, dar nu pot înţelege negarea timp de cel puţin şase luni din partea băncii centrale. A existat o defazare şi un răspuns greşit şi de la Guvern şi de la autorităţile monetare", a declarat Doru Lionăchescu, partener principal al casei de investiţii Capital Partners.
Lionăchescu a punctat că prin apărarea cursului de schimb al monedei naţionale, BNR a sacrificat 20 de milioane de persoane pentru a salva 2-3 bănci, "care oricum nu erau performante", şi cel mult 180.000 de clienţi cu credite ipotecare.
"Aici se vede diferenţa dintre România şi alte ţări: reacţia la un şoc negativ la nivel global, care era o criză de lichidităţi. Reacţia noastră, politica macroeconomică, a fost total greşită, pentru că eram într-un an electoral şi exista războiul pe termen scurt cu cursul, dar au uitat că va fi luptă pe plan mondial pe termen mai lung (...) Noi am încercat să ţinem totul sub control", a spus Flori Cîţu, director al diviziei Pieţe Financiare din ING Bank România.
Cîţu crede că deprecierea leului ar fi reprezentat o "supapă" pentru economie, iar politica fiscală trebuia să fie relaxată nu prin creşterea cheltuielilor publice, ci prin reducerea taxelor, care să lase mai mulţi bani în sistemul privat.
De asemenea, Cîţu susţine că, după octombrie 2008, banca centrală trebuia să ducă imediat dobânzile în jos, aşa cum au procedat toate statele din UE.
În schimb, Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţie al UniCredit Ţiriac Bank, afirmă că deprecierea leului ar fi dus nu doar la "explozia dramatică" a creditelor neperformante în euro, dar şi la panică în rândul populaţiei.
"În România totul este original. Avem o democraţie originală (...), deci şi o politică macroeconomică originală (...) Sigur, dacă ar fi urcat cursul mai sus doar două zile nu era o problemă", a spus Pascariu.
Oamenii de afaceri nu se aşteaptă ca economia să repornească în următorii doi ani, fiind anticipată mai curând o creştere marginală.
"Eu am mai spus, văd o stare de lâncezeală (...). Va continua într-o stare de «merge şi aşa» tipic românească, care se va duce tot mai mult, inclusiv spre nivelul băncilor. Văd creştere economică marginală, lâncezeală totală. Şi sunt un optimist", a arătat Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de afaceri din România.
Omul de afaceri Florin Andronescu, fondatorul clinicilor Sanador, subscrie opiniei, mai ales că nu vede vreo responsabilitate politică serioasă.
Întrebat dacă totul se reduce la politic, omul de afaceri a spus că: "Nu, dar o foarte bună parte".
"În 2004 - 2008 mediul de afaceri suferea cumplit pentru că trebuia să urmărească linia salarială din sectorul bugetar şi toată lumea punea presiuni pentru creşteri salariale" a adăugat Andronescu.
El a menţionat că atunci când erau creşterile salariale din sectorul public firmele "fugeau după vânzări", dar în acelaşi timp înregistrau şi costuri mai mari.
"Prefer să am o rigurozitate, o predicţie corectă pe câţiva ani de zile decât să am astfel de nebunii. S-a creat un bublle la nivel bugetar - salarii şi oameni masiv - pe care acum trebuie să le dea înapoi. Din cauza unei greşeli guvernamentale majore. (...) Nu aştept totul de la stat. (...) Aştept să nu intervină la modul cum a intervenit", a continuat Andronescu.
Întrebat dacă mediul politic din România are o influenţă mai mare decât în alte state, Andronescu a spus: "Da, atâta vreme cât greşeşte, cât intervine în piaţă".
Omul de afaceri a explicat că în urma majorării TVA de la 19% la 24% trebuie să discute din nou cu banca întrucât planurile pe termen scurt au fost "date peste cap".
La rândul său, Dan Păscariu este de părere că statul în România are o implicare mult mai mare în economic decât în alte ţări din UE, mai ales "prin ceea ce nu face, sau prin greşeli"
"Sigur că în România politicul joacă un rol mai important (...). Ce nu faci la timpul potrivit, sau ce faci greşit se răzbună mai târziu", a spus Pascariu.
Oficialul UniCredit Ţiriac Bank anticipează că 2011 va fi cel puţin un an de "lâncezeală" în condiţiile actuale.
"Aşa cum stau lucrurile acum, 2011 nu ar trebui să fie un an de succes, va fi cel puţin un an de lâncezeală. Nu există nimic acum care să realizeze premisele….", a spus Pascariu.
România a înegistrat în 2009 o reducere a PIB de peste 7%, iar prognozele indică o nouă scădere economică de 2% în acest an şi o uşoară revenire în 2011.
