Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă, a spus, miercuri, la dezbaterea "Noul mecanism de compensare a medicamentelor - Pro şi Contra" că nu există coplată pentru bolnavii cronic de la 1 octombrie, şi că dacă pe piaţă există medicamente proaste să fie sesizat MS şi ANM.
Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) şi Colegiul Medicilor din România (CMR) au organizat, miercuri, dezbaterea cu tema "Noul mecanism de compensare a medicamentelor – Pro si Contra", la care au participat reprezentanţii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), întrucât de la 1 octombrie va fi modificată modalitatea de compensare a medicamentelor pentru pacienții bolnavi cronic. Dezbaterea a fost moderată de preşedintele CMR, profesor doctor Vasile Astărăstoae.
"Vreau să spun că nu există coplată pentru bolnavii cronic de la 1 octombrie. Acolo unde există generice să se treacă spre ele. Dacă nu există generice va fi compensat sută la sută produsul original", a precizat preşedintele CNAS, Lucian Duţă.
Medicii care cred că există pe piaţă medicamente de pe listele de gratuităţi sau de compensate care nu sunt bune pot sesiza Ministerul Sănătăţii sau Agenţia Naţională a Medicamentului, instituţii care autorizează punerea pe piaţă a acestor produse, a mai spus Duţă, el precizând că instituţia pe care o conduce nu are abilitatea să verifice calitatea acestor produse.
Preşedintele CNAS a ţinut să precizece că cel mai mare pericol pentru România este criza de resursă umană şi nu atât cea financiară care vine şi pleacă.
"România va avea o mare problemă în viitor şi anume aceea a resurselor umane şi acest lucru se poate vedea zi de zi. Mă refer la mii medici şi asistente medicale, care cer să lucreze în străinătate", a mai spus Duţă.
El a precizat faptul că în România sunt 11 milioane de oameni care nu plătesc nimic la fondul de asigurări de sănătate la care se încasează anual aproximativ 4 miliarde de euro şi care, împărţiţi la numărul total de locuitori, duc la o alocare de 200 de euro de persoană.
"Nu statul dă bani la CNAS, ci Casa adună bani de la oameni. Din păcate mare parte a veniturilor se duce pe medicamente. Situaţia este dezastruoasă pentru că banii fondului naţional se scurg către consumul de medicamente. În 2009 a fost o creştere bruscă a costurilor cu 300 de milioane de euro ceea ce a dezechilibrat bugetul CNAS", a susţinut preşedintele CNAS.
Potrivit lui Duţă, dacă nu vor fi luate măsuri rapide sistemul va intra iminent în faliment. "Am luat măsuri bruşte, poate comunicate incorect către asigurat pentru a salva sistemul de la un faliment iminent. De la 1 octombrie îndreptăm consumul spre generice, dar nu cu costuri suplimentare pentru pacienţi", a mai spus Duţă.
Opinia preşedintelui CNAS privind dezvoltarea consumului de generice a fost susţinută de preşedintele asociaţiei de profil. El a arătat că SUA a avut în 2009 economii de 150 de miliarde euro prin utilizarea medicamentelor generice, iar ţările europene de aproape 20 de miliarde de euro.
În schimb, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) a susţinut că chiar dacă fondurile sănătăţii au crescut în ultimii ani de 5-6 ori acest lucru nu se vede întrucât România este pe ultimul loc la alocările bugetare pentru PIB pentru sănătate şi la consumul de medicamente pe cap de locuitor, cu 45 de euro.
De asemenea, exporturile paralele se ridică la 20-30% şi economiile făcute prin schimbarea sistemului de compensare de la 1 iulie au adus o economie de numai 1,9%, dar a afectat 4 milioane de pacienţi, a precizat Sorin Popescu, preşedintele ARPIM.
Noua listă de medicamente gratuite pentru programele naţionale şi bolile cronice care ar intra în vigoare la 1 octombrie a fost contestată de către medici care lucrează în specializările hematologie, oncologie şi boli hepatice, care au spus că există foarte multe inadvertenţe mergând până într-acolo încât pentru un produs cu o concentraţie mai mică dar cu aceeaşi substanţă activă bolnavii să plătească mai mult decât pentru unul într-o doză mai mare.
Medicii şi pacienţii prezenţi la dezbatere se tem pentru faptul că de la 1 octombrie bolnavii deja afectaţi de boli foarte grave vor fi obligaţi să plătească sume mari pentru a-şi asigura tratamentul, fiind pusă în pericol astfel viaţa acestora.
Conducerea CNAS a dat însă asigurări că acest lucru nu se va întâmpla şi a precizat că bolnavii nu vor avea de plătit în plus după 1 octombrie.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoaie, a atras atenţia asupra faptului că în cazul în care CNAS nu-şi va respecta promisiunile, iar de la 1 octombrie bolnavii vor asigura coplată pentru tratamente se vor opune intrării în vigoare a noii liste pentru bolnavii cronic şi programe naţionale.