Guvernul a modificat în urcare estimarea privind cheltuielile bugetare primare pentru finele anului, concomitent cu o reducere a veniturile prognozate, după ce la finele primului semetru a depăşit nivelul de cheltuieli stabilit cu FMI, potrivit variantei finale a scrisorii suplimentare de intenţie.
În documentul obţinut de MEDIAFAX se arată că pentru finele anului a fost stabilit un nivel al cheltuielilor de 131,5 miliarde de lei, în urcare de la nivelul anterior de 130,9 milioane de lei. În acelaşi timp, nivelul veniturilor pentru finele anului a fost revizuit în scădere cu 1,6 miliarde de lei la 158 de miliarde de lei.
Cheltuielile curente primare includ cheltuielile de personal, cu bunurile şi servicile exclusiv fonduri UE nerambursabile, subvenţii, transferuri către entităţi publice, pensii, respectiv categoria de asistenţă socială din bugetul asigurărilor sociale şi o treime din aceeaşi categorie din bugetul de stat, ajutorul de stat şi alte cheltuieli din categoria transferuri, Fondul de rezervă, precum şi alte cheltuieli raportate lunar.
Potrivit acordului, România trebuie să se încadreze în acest an într-un deficit bugetar de 34,65 miliarde de lei (echivalentul a 6,8% din PIB), ţintă nemodificată, ceea ce înseamnă că au fost reduse sensibil sumele aferente cheltuielilor de investiţii.
În primele şase luni ale anului, Guvernul a efectuat cheltuieli primare de 66,97 miliarde de lei, peste nivelul agreat în acord, de 66,2 miliarde de lei.
Deşi estimarea privind deficitul bugetar de la finele anului a rămas nemodificată, Guvernul a majorat nivelul deficitului bugetar estimat pentru finele lunii septembrie, cu 2,5 miliarde de lei, de la 25,7 miliarde de lei la 28,2 miliarde de lei.
După primele şapte luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 20 de miliarde de lei, echivalentul a 3,9% din PIB.
La prima rectificare bugetară din acest an, aprobată la jumătatea lunii august, Guvernul a estimat în scădere veniturile la bugetul consolidat cu 3,4 miliarde lei, iar cheltuielile cu 714 milioane lei, cele mai mari diminuări de încasări fiind la impozitul pe venit, accize şi impozitul pe profit, Finanţele bazându-se pe resurse suplimentare din creşterea TVA.