România se numără printre statele cu cea mai mică populaţie de cetăţeni străini din Uniunea Europeană (UE), respectiv mai puţin de unu la sută din totalul populaţiei, fiind totodată grupul cel mai numeros dintre cetăţenii străini ce locuiesc în alte state membre, arată Eurostat.
Astfel, la 1 ianuarie 2009, în statele membre ale Uniunii Europene erau înregistraţi aproape 32 de milioane de cetăţeni străini, dintre care aproape 12 milioane proveneau din alt stat membru, iar 20 de milioane din state non-UE, arată un raport Eurostat, lansat marţi de Comisia Europeană.
Dintre cetăţenii non-UE, aproximativ 7,2 milioane proveneau din state europene non-comunitare, 4,9 milioane dintr-o ţară africană, patru milioane din Asia şi 3,3 milioane din continentul American.
Cetăţenii străini erau estimaţi, la acea dată, la 6,4 din populaţia UE27.
Printre statele cu cea mai mică populaţie de cetăţeni străini se numără Polonia, Bulgaria şi România, cu mai puţin de unu la sută, la polul opus situându-se Luxemburg cu 44 la sută, Letonia, cu 18 la sută, Cipru şi Estonia, ambele cu 16 la sută.
În 2009, cel mai mare număr de cetăţeni străini s-a înregistrat în Germania (7,2 milioane de persoane), urmată de Spania (5,7 milioane) şi Marea Britanie (patru milioane în 2008).
Totodată, cel mai mare grup de străini europeni din statele UE27 au fost, în 2009, românii (şase la sută din total), urmat de polonezi (cinci la sută) şi italieni (patru la sută).
Printre cetăţenii străini din statele non-UE care locuiau în statele membre, cele mai mari grupuri erau din Turcia (opt la sută), Maroc (şase la sută) şi Albania (trei la sută).
În medie, strănii europeni care locuiesc în UE27 erau, la acea dată, mult mai tineri decât populaţia naţională, iar media de vârstă era de 34,3 ani, faţă de 41,2 ani - la populaţia cetăţenilor din statele membre. Excepţie au făcut Estonia, Letonia şi Polonia.
În plus, cetăţenii străini din state non-UE erau şi mai tineri, având în medie 33 de ani.