Şeitan: Reducerile de personal în sistemul bugetar, pentru creşterea randamentului şi eficientizare

Mihai Şeitan a spus că reducerile orientate către anumite sectoare, cum ar fi administraţia publică, sunt necesare. El a precizat că reducerile de cheltuieli bugetare au şi efecte pozitive, nu doar negative pe piaţa muncii.

Ministrul Muncii a făcut referire şi la strategia europeană 2020, care îşi propune să crească rata de ocupare la 75 la sută în UE, precizând că acest target este "foarte ambiţios".

El a mai arătat că România are în prezent o rată de ocupare de aproape 59 la sută.

Guvernul a decis, în 31 iunie, disponibilizarea a aproximativ 55.000 până la 60.000 de angajaţi din sectorul public, dintre care cei mai mulţi, respectiv circa 54.000 de persoane, din administraţia locală, iar restul din ministerele Administraţiei, Muncii, Educaţiei şi Agriculturii.

Noile organigrame şi bugetele de venituri şi cheltuieli au fost aprobate de autorităţile administraţiei locale până în 16 august.

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, declara, în 4 august, că Guvernul a efectuat deja peste 30.000 de concedieri în sistemul public, aproape jumătate din cifra stabilită în acordul cu FMI, de 70.000, iar în luna septembrie o parte din profesori urmează să îşi piardă locul de muncă.

Jeffrey Franks afirma că Guvernul va decide cât de rapid va fi procesul de restructurare, menţionând că pentru FMI este importantă menţinerea cheltuielilor cu salariile anul viitor la nivelul agreat, de 39 de miliarde de lei.

"Intenţia Guvernului este să continue să reducă numărul bugetarilor pentru a crea spaţiu pentru majorări salariale pentru cei care rămân în sistemul bugetar. Guvernul anticipează mii de reduceri de personal peste cele 70.000 de posturi", spunea atunci Franks.

Autorităţile s-au angajat în acordul cu FMI să reducă numărul angajaţilor din sistemul public de la 1,36 milioane la 1,29 milioane, respectiv cu 70.000 de persoane, cheltuielile salariale aferente acestor angajaţi pentru anul viitor fiind de 39 de miliarde de lei.

O misiune comună a FMI şi a Comisiei Europene a evaluat, în august, la Bucureşti modul în care România a îndeplinit criteriile de performană stabilite pentru finele lunii iunie şi a stabilit cu autorităţile un nou set de prognoze macroeconomice.