MAI reglementează folosirea cărţii de identitate electronice de către cetăţenii români

Conform propunerii MAI, la capitolul III al proiectului de OUG, se adaugă articolul 11, care defineşte cartea electronică de identitate.

"Cartea electronică de identitate este de tip smart card şi conţine date cu caracter personal, inclusiv date biometrice ale titularului, în format tipărit şi/sau în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă", potrivit proiectului legislativ.

Datele incluse pe cartea electronică sunt imaginea feţei şi imaginile amprentelor a două degete, iar conţinutul smart card-ului se supune avizării Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Potrivit alineatului 5 al articolului 11, certificatele digitale înscrise în cartea electronică de identitate sunt valabile astfel: certificatul digital înscris de MAI - de la data personalizării cărţii electronice de identitate, pe toată perioada de valabilitate a acesteia, iar certificatul digital calificat înscris de un furnizor de astfel de servicii la solicitarea titularului – potrivit menţiunilor cuprinse în acesta.

Proiectul de lege stabileşte că actele electronice de identitate pot fi eliberate numai persoanelor având capacitate deplină de exerciţiu.

În ceea ce priveşte eliberarea cărţii de identitate electronice, persoanele interesate vor completa un formular-tip emis de angajatul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor şi care va conţine datele cu caracter personal, actualizate, ale solicitantului.

Persoana care solicită eliberarea unei noi cărţi electronice de identitate va prezenta, în susţinerea cererii, documentele cu care face dovada adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă, iar documentele cu care se face dovada numelui de familie şi a prenumelui, a datei de naştere, a stării civile şi a cetăţeniei române vor fi prezentate numai dacă au intervenit modificări cu privire la ele, se arată în articolul 13, alineatul 6 al legii.

Preluarea datelor biometrice pentru cardul electronic se va face numai în prezenţa titularului, la sediul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor sau al Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor, respectiv al misiunii diplomatice care înregistrează cererea pentru eliberarea acestuia.

MAI intenţionează ca, pe măsura dotării misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României din străinătate cu echipamentele tehnice necesare eliberării cărţii electronice de identitate, cetăţenii români care au domiciliul în România şi se află temporar în străinătate să poată depune cererea pentru eliberarea cardului electronic la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale din statul respectiv, dacă, din motive temeinice, nu se pot deplasa în ţară.

Totodată, articolul 16 indice 1 stipulează că prima carte electronică de identitate se eliberează la vârsta de 14 ani sau, opţional, la şase ani.

În cazul în care o persoană solicită eliberarea unei cărţi de identitate electronice, însă nu prezintă toate documentele necesare, acesteia i se va elibera o carte de identitate provizorie. Acelaşi lucru se aplică şi persoanelor netransportabile, cărora nu li se poate realiza procedura de preluare a datelor biometrice.

Cartea de identitate provizorie poate avea un termen de valabilitate de 45 de zile (dacă actul de identitate precedent a expirat, dacă titularul şi-a modificat numele/prenumele, prenumele părinţilor, data sau locul naşterii, dacă actul pe care îl deţinea s-a deteriorat sau dacă acesta a fost pierdut/furat) sau de la o lună la un an (dacă solicitantul nu are toate documentele necesare sau dacă este vorba despre o persoană netransportabilă).

Proiectul de OUG mai stabileşte, la articolul 43 indice 1, că angajaţii serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor care nu îşi îndeplinesc atribuţiile privind emiterea cărţilor de identitate electronice vor fi amendaţi de la 200 la 500 de lei.