România va deveni activă pentru toate categoriile de imigranţi, necesită management eficient

Studiul "Gestionarea benefică a imigraţiei în România" arată că România continuă să fie în principal o ţară de tranzit, numărul străinilor, refugiaţilor, străinilor care primesc o formă de protecţie şi a solicitanţilor de azil fiind unul redus, ceea ce nu permite plasarea problemei ca prioritară pe agenda publică românească.

Specialiştii arată că în 2008 numărul solicitărilor de azil a crescut faţă de anul 2007 cu 64 la sută, scăzând însă cu 29 la sută în 2009 faţă de 2008.

"În perioada 2005-2009, nivelul înregistrat al cererilor de azil a fost de 0,2 cereri la 1000 de locuitori", se arată în document.

Pe termen lung, specialiştii din instituţiile cu atribuţii în acest domeniu estimează o creştere a numărului de cereri de azil în România şi atrag atenţia asupra importanţei demarării unui proces de pregătire instituţională, de pregătire a politicilor publice necesare unui management eficient.

"În ceea ce priveşte dinamica fluxului imigranţionist, există aşteptări pentru o «creştere naturală» a numărului de imigranţi. În acest sens, informaţiile prezentei cercetări sugerează probleme serioase de management al imigraţiei din perspectiva aderării României la Spaţiul Schengen: în câţiva ani, România va deveni extrem de atractivă pentru toate categoriile de imigranţi, ca placă turnantă pentru imigraţie legală şi ilegală deopotrivă", se arată în studiu.

Iniţiatorii cercetării precizează că ar trebui acordată o atenţie sporită problemelor legate de managementul frontierelor externe, a cărui eficienţă este strâns legată de dotarea cu echipamente şi tehnologie la nivel local şi regional şi de pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane din toate instituţiile abilitate local sau regional.

"Noul statut al României prin aderarea la Spaţiul Schengen crează o responsabilitate în plus pentru statul român de a asigura graniţele externe ale Uniunii Europene şi îndeplinirea obiectivului de combatere a imigraţiei ilegale. În acest context se impune o mai strânsă concertare a eforturilor instituţiilor cu atribuţii în reglementarea imigraţiei şi prevenirea imigraţiei ilegale: ORI, Poliţia de Frontieră. Legislaţia uneori lacunară, incoerentă, neadaptată anumitor specificităţi locale sau lipsa mijloacelor pentru aplicarea legii conduc la situaţii nedorite precum munca la negru, restricţionarea accesului la serviciile de sănătate publică, educaţie, locuire, asistenţă juridică şi altele", arată autorii studiului.

Totodată, rezultatele cercetării arată că dintre categoriile de imigranţi de pe teritoriul României, de un interes aparte din perspectiva drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti este cea a "toleraţilor", pentru care nu există prevederi în legislaţia românească.

"În cadrele legislaţiei româneşti, în anumite condiţii, această categorie de imigranţi, alături de cei care nu doresc să solicite azil, încetează să existe în mod oficial. (...) Ca non-persoane, imigranţii din categoria «toleraţi» nu au drepturi - la muncă, locuire, dreptul la asistenţă medicală, ci au doar permisiunea de şedere pe teritoriul României", se mai arată în studiu.

Autorii studiului mai afirmă că, din cauza vidului legislativ, "toleratul" este supus unor experienţe traumatice, fără a putea beneficia de asistenţă psiho-socială de specialitate sau de asistenţă medicală.