CAS în limita a cinci salarii brute pe lună pentru veniturile profesionale cu caracter repetitiv

Articulul 6 din normele de aplicare stabileşte că: "Baza de calcul al contribuţiilor individuale, prevăzută la art. III alin. (3) din ordonanţa de urgenţă, pentru asigurările sociale şi pentru asigurările pentru şomaj o constituie venitul net lunar realizat, dar nu mai mult de echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, pentru veniturile de natură profesională cu caracter repetitiv - lunar,
trimestrial sau semestrial realizate în condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) sau (2)"

Pentru veniturile de natură profesională realizate în mod ocazional, baza de calcul o reprezintă venitul net anual realizat, dar nu mai mult de echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie.

Baza lunară de calcul a contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate prevăzută o constituie cuantumul net al veniturilor de natură profesională realizate lunar, determinat ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile aferente realizării venitului, care este limitat la echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie şi nu poate fi mai mic decât un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia.

Potrivit normelor, contribuţia de asigurări sociale de sănătate se plăteşte de persoana care le realizează la termenele stabilite în Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, normele stabilesc că persoanele cu venituri de natură profesională pentru care se plătesc CAS-uri au obligaţia de a depune câte o declaraţie privind asigurarea în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor pentru şomaj, respectiv de a încheia contracte de asigurare în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Declaraţiile de asigurare se depun, o singură dată, până la data de 25 a lunii pentru luna anterioară în care s-au realizat venituri de natură profesională, la casa teritorială de pensii şi, după caz, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană sau a municipiului Bucureşti din raza de domiciliu sau de reşedinţa a persoanelor asigurate.

"Declaraţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (4) constituie titluri de creanţă şi devin titluri executorii la data la care creanţele bugetare sunt scadente conform legii", se arată mai arată în norme, ceea ce sugerează că responsabilitatea plăţii revine persoanei care încasează veniturile de natură profesională.

Această concluzie este întărită şi de prevederile articolului 9 din norme care stabilesc că: Termenele de declarare prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (4) constituie şi termene de plata a contribuţiilor individuale.

Ordonanţa de Urgenţă 58/2010 de modificare a Codului Fiscal stabileşte însă la Articolul II aliniatul 4 că: "obligaţia declarării, calculului, reţinerii şi plăţii contribuţiilor prevăzute la alineatul precedent (venituri de natură profesională -n.r.) revine plătitorilor de venit", ceea ce înseamnă că normele de aplicare a Codului Fiscal contrazic chiar textul legii.

Decizia ca responsabilitatea plăţii CAS să revină beneficiarului de venit ar fi justificată pentru că reţinerea la sursă în limita unei baze de calcul de cel mult cinci salarii medii brute nu poate fi aplicată în cazul celor care obţin venituri profesionale de la mai multe entităţi.

Totodată normele stabilesc că în lunile în care nu realizează venituri de natură profesională, persoanele au obligaţia de a notifica acest fapt casei teritoriale de pensii, precum şi agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti din raza de domiciliu sau de reşedinţă a acestora.

Ultimul articol ordonanţa prin care au fost aprobate normele spune că, în măsura în care se impun precizări suplimentare cu privire la contribuţia individuală de asigurări sociale, respectiv contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj, acestea vor fi emise prin ordin al ministrului Muncii.