Preşedintele Traian Băsescu a cerut coaliţiei de guvernare, în şedinţa de guvern, ca prin reprezentanţii săi să insiste în dezbaterile parlamentare privind Legea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) ca funcţionarea instituţiei să fie reglementată printr-un singur act normativ.
El a arătat că, în prezent, există 3-4 legi cu reguli privind funcţionarea ANI şi a arătat că este necesar să existe o decizie politică pentru elaborarea unei singure legi.
Preşedintele a anunţat, marţi, că va convoca Parlamentul în sesiune extraordinară la începutul lunii august, în primul rând pentru Legea ANI.
Şeful statului a precizat că propune ca pe ordinea de zi a sesiunii parlamentare extrordinare să se afle Legea ANI, proiectul legii care prevede ca procesele să nu mai fie suspendate în cazul în care sunt ridicate excepţii de neconstituţionalitate, precum şi "legea micii reforme" în justiţie, aflată pentru avizare la CSM.
Băsescu a menţionat că a luat decizia de a convoca Parlamentul în urma raportului CE privind justiţia din România.
El a apreciat că formularea din raportul CE privind noua Lege ANI i se pare "extrem de dură, pe bună dreptate", citând din document şi menţionând, la un moment dat, că "poate aude şi domnul Frunda".
Noua Lege ANI compromite grav eficacitatea procesului de verificare, de sancţionare şi de confiscare a bunurilor nejustificate şi nu este conformă cu angajamentele asumate de România la momentul aderării, se arată în raportul CE publicat marţi.
Executivul UE "invită" România să ia o serie de măsuri imediate în lupta împotriva corupţiei, menţionând explicit corectarea Legii ANI, monitorizarea sancţiunilor aplicate în cazurile de corupţie la nivel înalt şi instaurarea transparenţei depline în domeniul achiziţiilor publice.
CE arată că, în pofida unor progrese în anumite domenii, există importante neajunsuri în eforturile României de a înregistra progrese în cadrul MCV, că angajamentul politic este insuficient, iar amendamentele la Legea ANI reprezintă un serios pas înapoi.
Comisia Europeană atrage atenţia asupra responsabilităţii Guvernului şi Parlamentului de a modifica legea declarată neconstituţională, însă cele două instituţii "au totodată responsabilitatea de a găsi metodele legale corespunzătoare pentru a onora angajamentele asumate faţă de UE".
Textul aminteşte decizia de luni a Curţii Constituţionale, potrivit căreia şi ultima formă a actului normativ este neconstituţională. În acest context, CE subliniază "oportunitatea de a adopta o nouă lege în conformitate cu obligaţiile României".
Preşedintele Camerei Deputaţilor a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că a primit scrisoarea şefului statului privind convocarea unei sesiuni extraordinare în prima parte a lunii august, precizând că, după ce Camera va primi motivarea CC la legea ANI, va avea loc o şedinţă de Birou Permanent.
Curtea Constituţională a decis, luni, că este neconstituţională Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), în urma unei sesizări formulate de preşedintele Traian Băsescu.
În 13 iulie, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu Legea ANI reexaminată, menţionând că dispoziţiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor sunt de competenţa Senatului în calitate de prima Cameră sesizată şi a Camerei Deputaţilor, în calitatea de Cameră decizională.
Conform Constituţiei, preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
Ultima şedinţă de guvern la care a fost prezent şeful statului a fost în iunie 2009.