Gray:Declararea neconstituţională a noii Legi ANI oferă posibilitatea legislaţiei conforme UE

Declararea, luni, ca neconstituţională a noii Legi ANI oferă posibilitatea adoptării unei noi legi care să fie conformă cu obligaţiile asumate de România la data aderării, a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray.

El a menţionat, într-un briefing de prezentare a rapoartelor pe tema justiţiei din România şi Bulgaria, criticile din raport legate de reorganizarea ANI.

"Ieri (luni - n.r.), Curtea Constituţională a dat un verdict în sensul că legea revizuită este neconstituţională. Acest lucru oferă posibilitatea adoptării unei noi legi în conformitate cu obligaţiile României pentru aderare. CE solicită României să-şi onoreze angajamentele, identificând cele mai adecvate mijloace juridice prin care să reinstituie competenţele Agenţiei Naţionale de Integritate", a spus Gray.

El a adăugat că "România trebuie să încerce să asigure un sprijin politic cu bază largă pentru lupta eficientă împotriva corupţiei".

Purtătorul de cuvânt european a menţionat realizarea de progrese importante, cum ar fi adoptarea noilor coduri de procedură penală şi civilă. "Însă, deşi s-au înregistrat aceste progrese, raportul arată că sunt şi probleme cu eforturile României, iar angajamentul politic nu este suficient pentru a sprijini procesul de reformă. În plus, la nivel înalt în domeniul justiţiei, nu există o asumare în ceea ce priveşte reforma", a spus Gray, sintetizând conţinutul raportului referitor la România.

El a menţionat, de asemenea, că există o lipsă de eficienţă a sistemului de justiţie şi o lipsă de coerenţă a jurisprudenţei, acestea fiind în continuare "probleme reale şi puncte slabe în România".

El a mai spus că CE solicită României să corecteze aceste puncte slabe cât mai repede pentru impulsionarea procesului de reformă.

Întrebat ce sancţiuni riscă România în cazul în care nu-şi respectă angajamentele privind Legea ANI, Gray a spus că rezultatele înregistrate de această agenţie sunt "valoroase şi trebuie să continue", el precizând însă că "nu este momentul acum pentru a vorbi despre sancţiuni".

"Nu cred că acum este cazul să vorbim despre sancţiuni. Acum este momentul pentru ca autorităţile din România să-şi ia acele angajamente necesare, să le respecte şi să readucă România pe direcţia pe care au promis că vor merge la momentul aderării", a spus Gray.

CE a dat publicităţii, marţi, cel de al patrulea raport anual de la crearea MCV cu privire la stadiul procesului de reformă, document ce cuprinde o analiză a situaţiei din Justiţie şi recomandări privind următoarele măsuri care trebuie luate în domeniu.

Noua Lege ANI compromite grav eficacitatea procesului de verificare, de sancţionare şi de confiscare a bunurilor nejustificate şi nu este conformă cu angajamentele asumate de România la momentul aderării, se arată în raportul CE.

Executivul UE "invită" România să ia o serie de măsuri imediate în lupta împotriva corupţiei, menţionând explicit corectarea Legii ANI, monitorizarea sancţiunilor aplicate în cazurile de corupţie la nivel înalt şi instaurarea transparenţei depline în domeniul achiziţiilor publice.

CE arată că, în pofida unor progrese în anumite domenii, există importante neajunsuri în eforturile României de a înregistra progrese în cadrul MCV, că angajamentul politic este insuficient, iar amendamentele la Legea ANI reprezintă un serios pas înapoi.

În 13 iulie, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu Legea ANI reexaminată, menţionând că dispoziţiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor sunt de competenţa Senatului în calitate de prima Cameră sesizată şi a Camerei Deputaţilor, în calitatea de Cameră decizională.

La data de 12 mai 2010, proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de cameră decizională, act normativ reexaminat la solicitarea preşedintelui Traian Băsescu.

Senatorii au adoptat raportul Comisiei juridice, prin care au fost acceptate doar câteva din solicitările de reexaminare formulate de şeful statului şi se corectau unele prevederi declarate neconstituţionale. Prin votul dat de plenul Senatului s-a respins prelungirea termenului de la un an la trei ani pentru prescripţia verificărilor declaraţiei de avere, precum şi reînfiinţarea comisiilor de cercetare a averilor.

În timpul dezbaterilor, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a susţinut că, dacă senatorii adoptă proiectul în varianta propusă de Comisia juridică, România dă un semnal că nu este interesată de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).

Anterior, Comisiile de specialitate, inclusiv cea privind Drepturile Omului, condusă de senatorul UDMR Gyorgy Frunda, respinseseră mai multe solicitări ale preşedintelui Traian Băsescu din cererea de reexaminare a Legii ANI, printre care reînfiinţarea unor comisii de cercetare a averilor prevăzute în Legea 115/1996.

După adoptarea Legii de către Senat, preşedintele Comisiei Juridice de la Cameră, Daniel Buda, i-a cerut Robertei Anastase, să nu trimită actul reexaminat la promulgare, pentru că în cazul articolului privind reînfiinţarea comisiilor de cercetare a averilor, eliminat de Senat, Camera are rol decizional. Daniel Buda a invocat în acest sens articolul 75 alineatul 4 din Constituţie. Conform acestuia, în cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat apoi pentru MEDIAFAX, că le-a solicitat membrilor Biroului Permanent să se pronunţe dacă trebuie sesizată Comisia juridică pe legea ANI, urmare a solicitării lui Daniel Buda. După numai o zi, Anastase, a anunţat că Legea ANI va pleca la promulgare.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la TVR, că senatorul UMRD Gyorgy Frunda a avut, în cazul modificărilor la Legea ANI din Comisia senatorială pe care o conduce, o poziţie împotriva intereselor României, ţară care s-a compromis din punct de vedere al credibilităţii.

"Domnul Gyorgy Frunda a avut o poziţie împotriva intereselor României nu pentru că e ungur, ci pentru că, probabil, are de ascuns ceva, el şi clientela lui", a spus Băsescu, întrebat cum comentează faptul că un membru al coaliţiei a contribuit la o schimbare importantă a unei legi care este monitorizată de Comsia Europeană.

Preşedintele a spus că Frunda ştia foarte bine ce face şi că senatorul UDMR a pus deasupra intereselor ţării pe cele personale şi de grup.