Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoRomânia ar urma să aibă diguri împotriva inundaţiilor începând din 2015, atunci când va fi terminată implementarea planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor, până în 2013 urmând să fie alocaţi peste 167 de milioane de lei pentru studii.
Guvernul îşi propune, printr-un proiect de hotărâre prezentat pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP) şi supus dezbaterii publice, să continue finanţarea Planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor, întârziată din mai multe cauze, identificate în expunerea de motive ce însoţeşte actul normativ propus.
"Având în vedere multitudinea cerinţelor tehnice prevăzute în caietele de sarcini, datorate complexităţii studiilor, precum şi lipsa unei metode de evaluare a costurilor activităţilor specifice acestui program, o serie de activităţi reprezentând «premiere» pentru ţara noastră, sumele prevăzute în Hotărârea Guvernului 1309 din 2005 pentru realizarea programului de studii pentru întreg teritoriul naţional sunt insuficiente. De asemenea, lipsa fondurilor bugetare şi nealocarea acestora în termenele prevăzute au determinat reeşalonarea unor activităţi", se arată în documentul citat.
Astfel, Cabinetul îşi propune să respecte termenele din Directiva europeană în această materie, astfel că România trebuie ca până în decembrie 2011 să termine "evaluarea preliminară a riscului la inundaţii", până în decembrie 2013 să finalizeze elaborarea hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii iar până în decembrie 2015 să implementeze Planul de management al riscului la inundaţii.
"Planul naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor" va constitui, potrivit proiectului de act normativ, baza promovării viitoarelor lucrări de prevenire şi de apărare la nivelul tuturor bazinelor hidrografice.
"Luând în considerare costurile ridicate ale acestor lucrări, se intenţionează implementarea planului cu ajutorul fondurilor externe, prin realizarea unor împrumuturi la diferite bănci internaţionale, prin realizarea unor proiecte internaţionale cu co-finanţare de la bugetul de stat sau în parteneriat public-privat", se mai arată în proiect.
Astfel, dacă pentru studiile privind amenajarea a opt bazine hidrografice au fost cheltuiţi deja, în 2007, 2008 şi 2009, 27.851.373 de lei, toţi provenind de la bugetul de stat, pentru studiile privind restul de 11 bazine hidrografice sunt necesari 167.148.627 de lei. Aceşti bani vor fi alocaţi de la guvern în perioada 2010-2013, prin bugetul de stat şi cel al Administraţiei Fondului de Mediu, precum şi din bani UE, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.
Din 2014, după finalizarea studiilor în valoare de peste 167 de milioane de lei, implementarea datelor conţinute în aceste studii se va face în două perioade: "componenta pe termen mediu", în perioada 2011-2015, şi "componenta pe termen lung", din 2015 până în 2021.
Costurile implementării datelor vor fi evaluate prin studiile care vor fi costat până la acel moment aproape 200 de milioane de lei. Banii pentru "implementare", care înseamnă practic lucrările propriu-zise de apărare împotriva inundaţiilor, vor fi alocaţi din bugetele locale, din cel al Administraţiei Naţionale "Apele Române", din bugetul de stat, din cel al Administraţiei Fondului pentru Mediu şi din fondurile UE, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, dar şi din bugetele proprii ale utilizatorilor de apă sau din "alte surse".
