OUG privind finanţele locale propune un nou mod de calcul al numărului angajaţilor în administraţie

Ordonanţa de urgenţă, care s-a aflat în dezabatere publică până la 21 iunie, prevede raportarea la media numărului de locuitori corespunzător fiecărei grupe administrativ-teritoriale, însă exclude de la acest mod de calcul personalul din educaţie, sănătate şi asigurări sau asistenţă socială.

Noul număr maxim de salariaţi din administraţie s-ar calcula după un algoritm ce raportează numărul de locuitori la media grupei din care face parte unitatea administrativ teritorială. Raportul procentual obţinut se înmulţeşte, apoi, cu numărul mediu de salariaţi estimat pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte. În cazul în care numărul de locuitori corespunde mediei grupei din care face parte, numărul angajaţilor rămâne neschimbat.

Proiectul de OUG propune aceste schimbări după recomandările Fondului Monetar Internaţional, ale Comisiei Europene şi ale Băncii Mondiale, privind eficientizarea administraţiei publice locale şi reducerea cheltuielilor bugetare ale autorităţilor administraţiei publice locale.

În cazul Bucureştiului, spre exemplu, la o medie a grupei municipiilor de 1.944.226, numărul maxim de angajaţi în administraţie este 5.300. În contextul în care datele recente, deţinute de Direcţia Generală de Evidenţă a Populaţiei şi remise MEDIAFAX, indică o populaţie activă de 2.095.749 de locuitori, numărul maxim ar deveni de peste 5.700, începând cu 1 ianuarie 2011.

În documentul citat, Cabinetul propune ca numărul angajaţilor administraţiei unei comune să fie între 10 şi 19 pentru localităţi cu mai puţin de 1.500 de locuitori, între 19 şi 26 de angajaţi pentru localităţi cu un număr de locuitori între 1.501 şi 3.000, între 26 şi 35 pentru comune cu un număr de locuitori mai mare de 3.000 dar mai mic de 5.000 şi nu mai mult de 76 pentru comunele având între 10.000 şi 20.000 de locuitori.

Numărul mediu al angajaţilor din administraţia oraşelor mici, de până la 3.000 de locuitori, ar urma să fie de 36, dar nu mai mic de 25 şi nu mai mare de 42. Pentru oraşele având între 10.000 şi 20.000 de locuitori, administraţia locală nu trebuie să aibă mai puţin de 95 şi mai mult de 171 de angajaţi. Oraşele cu 20.000 - 50.000 de locuitori vor avea, în medie, o administraţie cu 175 de salariaţi, numărul acestora neputând însă depăşi 260.

Administraţia unui municipiu va putea avea, în medie, între 173 şi 1.350 de angajaţi, în funcţie de numărul de locuitori. Cele cu o populaţie mare, între 200.000 şi 400.000 de locuitori, nu pot avea mai mult de 1.600 de angajaţi în administraţia locală.

Municipalitatea Bucureştiului ar urma să aibă 5.300 de angajaţi, iar sectoarele Capitalei să aibă o administraţie de minimum 1.000 şi maximum 1.535.

Un consiliu judeţean pentru o unitate administrativ-teritorială cu mai puţin de jumătate de milion de locuitori va avea o dministraţie pentru care vor lucra în medie 433 de oameni, dar nu mai mult de 595. Pentru judeţele cu peste jumătate de milion de locuitori, media angajaţilor CJ este de 800, numărul acestora neputând însă depăşi 1.000.

Totodată, proiectul de OUG prevede şi normativele de personal pentru poliţia comunitară, respectiv serviciile de pază pentru obiectivele de interes judeţean.

Astfel, raportul ar trebui să fie de un poliţist comunitar la 1.000 de locuitori, dar nu mai puţin de trei poliţişti în fiecare comună, oraş, municipiu şi sector al Capitalei. În cazul serviciilor de pază, raportul este un salariat pentru fiecare 5.000 de locuitori ai unui judeţ, respectiv ai municipiului Bucureşti.

Aceste normative de personal se stabilesc, pentru comune, oraşe, municipii şi Capitală, exclusiv în ceea ce priveşte activităţile de ordine publică, dirijarea circulaţiei rutiere şi paza bunurilor, conform legii.

În plus, în cazul în care unitatea sau subunitatea administrativ-teritorială implementează proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile, atunci la numărul maxim de salariaţi se adaugă, pe durata desfăşurării proiectelor, un anumit număr de angajaţi temporar, în funcţie de valoarea programelor.

Astfel, pentru proiecte până în 50.000 de euro, numărul de angajaţi temporar este doi, pentru 50.001 - 500.000 de euro se adaugă trei angajaţi, pentru 500.001 - 3.000.000 de euro se adaugă cinci, la proiecte de 3.000.001 - 10.000.000 de euro pot fi angajaţi încă opt oameni, iar pentru proiecte de peste 10 milioane de euro pot fi angajaţi temporar zece oameni.

Conform articolului 79 din proiectul de OUG de modificare a Legii 273, alineatul 3, nivelul maxim de cheltuieli bugetare se modifică anual, în baza plafonului menţionat.

În cazul în care numărul de posturi existente într-o unitate sau subdiviziune administrativ-teritorială depăşeşte plafonul, personalul aferent va fi disponibilizat, stipulează alineatul 4.

În situaţia nerespectării încadrării în numărul maxim de personal calculat potrivit plafonului, direcţiile generale ale finanţelor publice suspendă alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, până la data la care autorităţile fac dovada încadrării în prevederile noii legi.

Prefecturile şi direcţiile generale ale finanţelor publice sunt cele care monitorizează încadrarea în numărul de personal şi în nivelul cheltuielilor de personal şi raportează trimestrial, la Ministerul Finanţelor Publice, situaţii referitoare la modul de respectare a prevederilor legii de către instituţiile publice locale.

Anual, prin ordin comun al ministrului Administraţiei şi Internelor şi al ministrului Finanţelor Publice, s-ar revizui media numărului de locuitori prevăzută în anexa care stabileşte numărul mediu de angajaţi în funcţie de numărul de locuitori.