Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoEconomistul-şef al BNR, Valentin Lazea, consideră că în 2011 Guvernul va apela la o combinaţie între reducerea personalului din sectorul public, diminuarea salariilor şi săptămâni libere fără plată, pentru a nu menţine şi anul viitor tăierea salariilor bugetarilor cu 25%.
"Eu nu am vorbit de concediere (a unui număr important de bugetari - n.r.), ci despre o combinaţie între câte o săptămână liberă pe lună, o concediere şi o reducere de salarii. Deci o combinaţie între aceste trei măsuri. Şi cred că până la urmă tot aici se va ajunge, pentru că puteţi să faceţi şi dumneavoastră calculul: dacă avem 1,35 milioane de bugetari, ca să se ajungă la un număr de bugetari care să compenseze o reducere de 25% a salariilor, puteţi să faceţi socoteală câţi oameni trebuie să plece pentru ca salariile să revină unde erau înainte de reducerea cu 25%. Este foarte simplu, reduceţi cu un sfert acel număr. (...) Bănuiesc că nu se va face aşa de drastic şi până la urmă bănuiesc că se va face o combinaţie de reducere a personalului, a salariilor şi de săptămâni libere neplătite", a declarat Lazea, în emisiunea "După 20 de ani", care va fi difuzată duminică la PRO TV.
El a explicat că limitarea reducerii de 25% a salariilor din sectorul bugetar doar la acest an este posibilă doar prin adoptarea altor măsuri.
"Încă o dată, există la ora de faţă această reducere legiferată de 25%, care pentru a nu se translata şi în anul viitor la acelaşi nivel, de 25%, trebuie să fie înlocuită cu ceva. Acel ceva înseamnă fie reducerea, cam tot cu 25% a numărului bugetarilor, fie o reducere a personalului bugetar nu de aceeaşi magnitudine, dar cu zile neplătite. Care va fi combinaţia? Sau poate nu va fi nicio combinaţie. Poate că şi la anul vom avea acelaşi număr de bugetari, nicio zi neplătită şi salariul redus în continuare cu 25%", a continuat economistul BNR.
El a afirmat că România trebuie să convingă pieţele de capital şi investitorii străini că poate să-şi aducă în ordine problemele fiscale pe care şi le-a creat, în condiţiile în care este dependentă de finanţarea externă.
"Vreau să vă spun că ceea ce este acceptabil în cazul statelor mari, respectiv datorii publice de 70-80% din PIB, cum este cazul în Anglia sau SUA, nu se acceptă de către investitorii străini pentru statele emergente, cum este România. Pentru acest gen de ţări cum este România deja la datorii publice de 25-30% din PIB începe să sune clopoţelul, şi noi suntem în apropierea acestui prag", a continuat economistul.
El a spus că statele dezvoltate au dovedit de-a-lungul istoriei că îşi rambursează datoriile şi de aceea sunt creditate şi la niveluri foarte mari ale datoriei publice.
"De aici şi acest neo-keynesianism, care este acum valabil în Statele Unite, care spune că «pompăm bani, creşteam datoria publică pentru că noi suntem solvabili oricând». Statele mici, emergente, nu îşi pot permite acest lux. Şi aici trebuie înţeles că o politică fiscală laxă, care să crească şi să adauge la datoria publică, nu este percepută pozitiv de către pieţele internaţionale care nu le văd capabile să se ţină de cuvânt şi să-şi ramburseze la timp împrumuturile", a declarat Lazea.
El a arătat că analiştii care pledează pentru pachete de stimulare în România, pentru creşterea economică prin pachete fiscale de stimulare, uită că o astfel de opţiune era posibilă doar dacă s-ar fi realizat economii în condiţii economice favorabile.
"Dar dacă te-ai supraîndatorat în vremurile bune, te-ai împrumutat şi ai intrat sub zero, kilometrii întregi sub pământ, atunci ce faci când vin perioadele rele? Aici este problema", a încheiat Lazea.
