Deputaţii jurişti: Declaraţiile de interese să conţină contractele finanţate din bani publici

Astfel, pentru asigurarea transparenţei, deputaţii jurişti şi-au însuşit solicitarea preşedintelui Traian Băsescu privind introducerea unei rubrici, în declaraţia de interese, în care titularul trebuie să declare dacă personal, soţul, copiii majori sau părinţii săi ori ai soţului, au derulat sau derulează, direct sau prin intermediul unei societăţi comerciale, la care sunt asociaţi sau acţionari, contracte finanţate din bani publici.

Totodată, pe lângă această prevedere, care reprezintă o noutate la nivelul Legii ANI, au fost reintroduse comisiile de cercetare a averii, prevăzute de Legea 115. Pe de altă parte, a fost introdus termenul de trei ani – şi nu de un an - de la încetarea calităţii de demnitar, în care ANI poate face verificări şi a fost reintrodusă obligativitatea candidaţilor pentru alegerile locale şi generale de a depune declaraţii de avere şi de interese. Tot astfel, a fost majorat termenul în care se pot face rectificări asupra declaraţiilor de avere şi de interse de la 20 la 90 de zile. De asemenea, a fost instituit un termen de 30 de zile în care să fie depuse declaraţiile de avere pe noile formulare, de la intrarea în vigoare a legii.

"Obiecţiile preşedintelui (Traian Băsescu, n.r.) au fost însuşite. Proiectul de lege a fost amendat conform observaţiilor avute, inclusiv cea legată de declaraţia de interese, unde se va regăsi o rubrică în care vor fi trecute toate contractele pe care demnitarul, soţul, părinţii sau copii majorile le-au avut sau le au cu statul", a precizat, după adoptarea raportului, preşedintele Comisiei Juridice, Daniel Buda.

El a precizat că în cadrul dezbaterilor la Raport, în Comisia Juridică nu s-a tranşat problema formularelor declaraţiilor de avere sau de interese, în sensul că nu s-a decis dacă să se adopte varianta propusă de ANI – completarea a două formulare, cel public având datele blurate, sau varianta completării a patru formulare, două publice şi două confidenţiale, destinate strict uzului ANI.

"A rămas o discuţie în ceea ce priveşte numărul de formulare care trebuie depuse, două sau patru, şi să fie unul confidenţial şi altul destinat publicităţii. Trebuie respectată decizia Curţii Consittuţionale. Chiar dacă sunt anumite elemente care vor rămâne confidenţiale, este important ca din formularul de declaraţie destinat publicităţii să reiasă clar diferenţele de avere între un an fiscal şi altul. Problema formularelor va fi tranşată prin votul plenului. Va intra în plen, apoi va merge la Senat, care e Cameră decizională", a spus Buda.

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat Parlamentului, la începutul lunii iunie, reexaminarea Legii ANI, propunând ca declaraţia de avere publică şi cea confidenţială să coincidă, mai puţin sub aspectul datelor cu caracter personal şi inclusiv declaraţiile candidaţilor la demnităţi publice să fie date publicităţii.

De asemenea, şeful statului propunea ca termenul pentru care ANI verifică persoanele care părăsesc funcţiile publice să fie de trei ani, aşa cum prevedea legea anterioară, şi nu de un an.

Şeful statului mai propunea ca demnitarii să declare dacă şi soţul, copiii majori, părinţii sau socrii lor au derulat sau derulează, direct sau prin intermediul vreunei societăţi comerciale la care sunt asociaţi ori acţionari, contracte finanţate din bani publici.

Legea a fost modificată de Parlament după ce fusese declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională.